Se spune ca pentru a supravietui este nevoie de apa si de aer, iar pentru a deveni bogat mai este nevoie si de un… fraier. Sau de mai multi. Gavrila Ghilea este unul dintre cei mai instariti omeni politici al municipiului Oradea.

La fel ca celelalte „capete” importante din partid, vicepresedintele PSD Bihor nu se poate lauda cu scoli inalte. Cheia succesului lui Ghilea a fost diploma de absolvent obtinuta la scoala vietii.

Multi il invidiaza si se intreaba cum de un fost strungar la „Infratirea” a reusit sa se chiverniseasca aproape peste noapte.

GAZETA a aflat cum a facut avere Gavrila Ghilea, fostul viceprimar al Oradiei, actual vice PSD si al Consiliului Judetean Bihor. Avand un simt al afacerilor deosebit de dezvoltat, a incercat sa intre in sistem imediat dupa 1989, cand a dorit sa preia fraiele ACMRIC, societate care isi desfasura activitatea in industria usoara.

Fara sorti de izbanda. N-a disperat si si-a facut o firma de constructii, „Oviserga”, care i-a adus multi bani din contracte „spumoase” obtinute ca urmare a unor relatii de prietenie, sau de rudenie bine inchegate.

Adevaratul salt in randul categoriei oamenilor bogati a fost facut insa, abia dupa ce si-a gasit… fraierii.

Cobra de pe Cris!

Inzestrat cu mult tupeu, Gavrila Ghilea a stiut la ce porti sa bata pentru a-si croi drumul spre conjunctura care sa-l propulseze in top.

Afland ca partea apartinand Fondului Proprietatii de Stat (41,3 %), a Trustului de Constructii Locale Oradea (TCLO) urmeaza sa se privatizeze, actualul vicepresedinte al Consiliului Judetean si-a pregatit terenul inca din timp. Restul actiunilor erau ale SIF Banat-Crisana (36,7 %), si ale diferitelor persoane fizice (22%). De aici a pornit.

„S-a lipit de Fericeanu, directorul executiv de atunci al Constructiilor Bihor, pe care l-a sucit cum a vrut” povesteste unul dintre angajatii trustului, care facea parte din PAS (programul de actiune al salariatilor).

Prima infatisare la Bucuresti pentru licitarea partii detinute de FPS in TCLO a avut loc in decembrie 1998. „Ghilea a fost adus la licitatie de Fericeanu, cica doar de decor, pentru a se respecta legea.

Acesta a fost ajutat sa-si faca un caiet de sarcini cu care sa se prezinte la Bucuresti, doar de forma” spune sursa GAZETEI.

Asadar, in capitala alaturi de Ghilea s-au prezentat Teodor Fericeanu, Paul Dorobantu, director comercial, Avram Jeflea, director economic si Dumitru Madar, sef statie betoane, toti reprezentand PAS-ul TCLO. La Bucuresti, licitatia a inceput firesc.

Reprezentantii firmei au oferit 2.500 lei pe actiune, suma considerata prea mica de comisie. In acel moment, spre mirarea tuturor, sau… aproape a tuturor, Ghilea a venit cu o oferta superioara spunand ca are bani sa cumpere partea de la stat.

Tradat de notar

Licitatia a luat o alta turnura. Toate mergeau ca pe roate pentru Gavrila Ghilea, care urma sa fie noul proprietar al partii majoritare de la Constructii Bihor. Membrii comisiei au inceput sa faca actele de transfer pe numele viitorului politician.

Numai ca, in caietul de sarcini al lui Ghilea, s-a strecurat o greseala de notar, care l-a costat scump. Garantia de un miliard de lei a fost facuta, din greseala catre Oviserga, propria firma, in loc sa fie orientata catre FPS.

Eroarea a fost prompt taxata de autoritati, care le-a spus membrilor PAS-ului sa revina cu o noua oferta. Membrii comisiei au refuzat, asadar, definitiv oferta omului de afaceri. Povestea a fost confirmata de Teodor Fericeanu, personajul numarul unu al TCLO in acea vreme.

„Am revenit bucurosi la Oradea pentru ca ni s-a dat o noua sansa. Am vorbit cu salariatii trustului de constructii si am ridicat stacheta la 8.000 de lei pe actiune. Peste o saptamana, am plecat la Bucuresti, unde am si semnat contractul.

Cum in joc erau in jur de 400.000 de actiuni, PAS-ul a cumparat partea FPS-ului cu aproximativ 3.2 miliarde” spune Fericeanu.

Marea lovitura

Dupa ce au ajuns acasa cu treaba rezolvata, reprezentantii PAS-ului la licitatie au „mirosit” ca au dat marea lovitura si s-au batut pentru cele 400.000 de actiuni. „Fiecare a incercat sa gireze cu ce a avut la indemana pentru a pune mana pe cat mai multe actiuni.

Fericeanu a pus la bataie doua proprietati, Jeflea, Madar si unul Agapescu cate o casa” isi aminteste fostul salariat al trustului, care doreste sa-si pastreze anonimatul. Numai ca, in urma impartelii, Fericeanu a acaparat nu mai putin de 300.000 de actiuni.

Cam mult, in conditiile in care cu garantia de o casa nu puteai acoperi nici 50.000 de actiuni. „De fapt, in joc a intrat Ghilea, care i-a imprumutat banii lui Fericeanu pentru a cumpara actiunile majoritare” spune sursa. Dupa ce a intrat in posesia a trei sferturi din bucata FPS, Teodor Fericeanu a vandut partea lui Gavrila Ghilea.

„Este adevarat ca am cumparat grosul actiunilor de la FPS. Apoi le-am vandut lui Ghilea” recunoaste Fericeanu, care nu s-a sfiit sa confirme ceea ce aflasera reporterii GAZETEI.

Descurcaret si deosebit de impetuos, Gavrila Ghilea a reusit sa faca rost de inca putin peste 200.000 de actiuni pentru a deveni actionar majoritar la trust. Avand 51% din actiuni, actualul vice PSD Bihor a pus practic stapanire pe SC Constructii Bihor.

Potrivit surselor, 100.000 de actiuni au fost cumparate de la SIF Banat Crisana, iar restul au fost achizitionate de la diferite persoane fizice. Apoi, la doar cateva zile dupa ce Ghilea incheiase afacerea, s-a stabilit ca valoarea reala a patrimoniului trustului de constructii depaseste 270 de miliarde de lei.

Si, brusc, printr-o inginerie financiara si uzand de subevaluarea actiunilor la vanzare, Ghilea a devenit dintr-un umil personaj obscur pana atunci in urbe, unul dintre potentatii locali.

Folosit si dat afara

Teodor Fericeanu a mai ramas director executiv la SC Constructii Bihor, in semn de recunostinta pentru favorul facut. Dar numai pana la 1 iulie 2001.

Atunci s-a ajuns la un „acord” prin care la carma firmei lui Ghilea era instalat Vasile Chirila, in timp ce lui Fericeanu nu ii ramanea altceva de facut decat sa-si caute un alt loc de munca.

Pentru ca un necaz nu vine niciodata singur, fostul director a fost „maturat” si din postul de vicepresedinte al PSD, functie ocupata apoi de „prietenul” Ghilea. „Nu ii port pica pentru asta”, isi aminteste Fericeau.

„De la firma, am convenit impreuna ca e timpul sa plec, iar viata in politica este si va fi mereu dura. Am plecat noi, au venit ei.

Vor pleca ei si vor veni altii…” isi aminteste fostul sef al trustului local de constructii, cu un oarecare regret dupa debarcarea lui din gasca formate cu Serac, Chivari si Bercea. „Nu am nimic cu el. Chiar daca este un zgarcit si un avar, Ghilea s-a tinut mereu de cuvant, dovedind ca are caracter.

Sa stiti ca banii si puterea excesiva nu te lasa sa dormi. In plus, tot cu o lingura si tot pana se satura mananca si el” concluzioneaza Teodor Fericeanu.

Le este frica!

Chiar daca la licitatia de la Bucuresti, alaturi de Fericeanu, au fost prezenti inca trei directori ai trustului, nici unul dintre ei nu au vrut sa divulge, secretele „dal capo al fine” ale afacerii. Daca Paul Dorobantu a fost de negasit, Dumitru Madar, sef de statie de betoane pe atunci, a refuzat sa comenteze.

„Nu are rost sa mai dezgropam acum mortii. Ce a fost a fost. Eu am acum o firma si nu vreau sa am probleme” a spus Madar. Si mai reticent a fost Avram Jeflea, functionar in cadrul Directiei Generale a Finantelor Publice (DGFP) Bihor. „Nu va spun nimic. Eu sunt un biet functionar la Finante.

Va rog sa plecati pentru ca imi faceti probleme. Daca va vede Bercea pe aici, voi avea multe batai de cap. Despre Ghilea nu va spun nimic. Este un personaj puternic cu influenta, care poate sa-mi faca mult rau” ne-a taiat repede macaroana si Jeflea, fostul director economic al TCLO.