Padurile din Romania pierd tot mai multi copaci. Zone altadata impadurite, acum au devenit costise golase, priveliste dezolanta, care a determinat schimbari radicale ale climei.

Cu toate ca autoritatile motiveaza ba una, ba alta, defrisarile isi produc mult mai rapid efectul negativ decat reimpaduririle, despre care se spune ca sunt menite sa restabileasca echilibrul ecologic.

Insa timpul necesar ajungerii la maturitate a puietului plantat este de zeci de ani, mult prea mult pentru ca natura sa faca fata cu brio tuturor transformarilor bruste ale climei. Aceeasi soarta o au si padurile din Bihor. In zona Hidiselul de Jos padurea a fost recent mutilata cu brutalitate. Pe zeci de hectare.

Pentru motivul ca este slab productiva padurea de carpeni de langa Hidiselul de Jos a ajuns o victima a defrisarilor, fiind inscrisa de catre Directia Silvica Oradea pe lista padurilor care indeplinesc toate conditiile pentru a se putea purcede la taiere.

Legile zic una, noi facem alta

Conform spuselor directorului Directiei Silvice Oradea, Ionel Popa, „natura padurii ce urmeaza a fi defrisata este stabilita prin amenajamentele silvice care se fac pe o perioada de zece ani.

Pentru ca padurea de carpeni este slab productiva, ea a fost supusa unor taieri in rase urmand a se schimba cu un alt tip de padure, cel mai probabil gorun, stejar sau paltin.

„Trebuie sa ne gandim si noi la concurenta si rentabilitate dar totodata si la faptul ca trebuie sa punem la dispozitia populatiei material lemnos pentru incalzit”, declara Ionel Popa, directorul Directiei Silvice Oradea.

Amenajamentele silvice se refera de fapt la amenajarea si gospodarirea fondului forestier proprietate publica, cele mai importante probleme cu privire la acest subiect fiind dezbatute in Codul Silvic.

Conform acestuia, taierile in rase „sunt admise numai in padurile de molid, pin, salcam, salcie si in zavoaie precum si in cazul refacerii unor arborete in care nu este posibila aplicarea altor tratamente”.

Singurul motiv pentru care padurea de carpeni a fost taiata este ajungerea acesteia la regenerare, adica la maturitate si oricum, metoda de taiere folosita nu este in concordanta cu legea.

Marimea parchetelor de copaci taiati poate fi de maxim trei hectare, iar in cazul in care pamantul trebuie sa fie lucrat mecanic, suprafata parchetului poate fi de cel mult cinci hectare.

Se fura ca in codru

Directia Silvica are o colaborare continua cu politia si Regia Nationala a Padurilor (RNP) pentru prevenirea si eradicarea fraudelor silvice.

Popa spune ca in fiecare an au loc doua inspectii de fond, una primavara, iar alta toamna, momente in care se depisteaza arborii taiati ilegal, cei care nu pot fi justificati urmand sa fie platiti de catre padurari.

Anul trecut au fost facute 3.731 de controale, dintre care 1.733 cu Politia, iar in 2005 (in primele sase luni) au fost efectuate alte 1.234 de controale impreuna cu Politia.

Fondul forestier se imparte in suprafete administrate de RNP si de Directia Silvica, cea din urma administrand 97.000 de hectare fond forestier al statului si inca 35.000 hectare ale diferitilor proprietari.

In padurile administrate de Directia Silvica, in anul 2004, valoarea arborilor taiati ilegal se ridica la 460.864.000 de lei, iar in 2005 aceasta valoare atinge pragul de 209.000.000 de lei.

In 2004, pentru suprafata administrata de Directia Silvica, au existat 35 de procese de infractiuni si 70 de contraventii, iar in 2005 numarul proceselor de infractiuni este de 32 iar cel al contraventiilor de 79.

In padurile administrate de RNP in 2004, valoarea arborilor taiati ilegal se ridica la 1.032.097.000 de lei dintre care justificati au fost in valoare de 503.972.000 de lei. Rezultatele pe anul 2005 arata ca pe aceste suprafete impadurite au fost taiati si justificati copaci in valoare de 272.000.000 de lei.

In 2004 an au fost inregistrate 73 de infractiuni si s-au acordat 129 de contraventii, iar in 2005, 60 de infractiuni si 102 de contraventii.

Conform Legii 31/2000 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor silvice, cea mai mica amenda este de 600.000 lei (60 RON) iar cea mai mare de 30.000.000 de lei (3.000 RON). Pedeapsa cu inchisoarea este intre doua si sase luni.

Limitele minime si maxime ale amenzilor „se dubleaza in cazul contraventiilor silvice savarsite in padurile si in vegetatia forestiera cu functii speciale de protectie precum si in cazul celor savarsite de proprietarii de paduri sau de personalul silvic cu atributii de paza si protectie a padurilor ori a terenurilor cu vegetatie forestiera din afara fondului forestier national”.

Inundatii cauzate de defrisari

Principalele probleme care pot sa apara din cauza defrisarilor facute la nimereala sunt influentele negative asupra solului si climei. E vorba despre faptul ca cea mai mare parte a apei rezultate din precipitatii este retinuta de solul impadurit.

In cazul precipitatiilor abundente, ca cele din acest an, solul nu mai face fata ca atunci cand este impadurit, apa va curge la vale mai repede ajungand sa inunde terenuri agricole si localitati invecinate.

Se intampla destul de des ca „proprietarii privati sa nu respecte amenajamentele silvice si sa taie copaci din interese total diferite de cele inscrise in regulamentul amenajamentelor silvice”, spune Alina Pitic, angajat in administratia Parcului Natural Muntii Apuseni pentru relatia cu comunitatile si educatia ecologica.

„Timp de zece ani se vor simti repercursiunile defrisarilor in masa facute la nimereala, cea mai mare problema fiind lipsa de educatie a detinatorilor de terenuri private impadurite”, conchide Alina Pitic.

Interes national

Codul Silvic, privind asigurarea integritatii si dezvoltarii fondului forestier prevede ca: „ocrotirea, asigurarea integritatii si dezvoltarii fondului forestier national constituie o preocupare fundamentala, de interes national”.

Acelasi act normativ mai mentioneaza: „reducerea suprafetei fondului forestier proprietate publica este interzisa.

In mod exceptional pentru constructii cu destinatie militara, pentru cai ferate, sosele cu importanta deosebita, linii electrice de inalta tensiune, mine, forari, sonde si echipamente aferente acestora, conducte magistrale de transport gaze sau petrol ori pentru lucrari de terenuri din fondul forestier in alte scopuri decit cele silvice, cu defrisarea padurii sau fara, se aproba potrivit legii”.