Mai mult decat controversata, ultima intalnire de lucru a Consiliului Local, de la finele lunii trecute, a pus pe tapet cateva disfunctionalitati flagrante in ceea ce priveste activitatea mandatarilor partidelor politice bihorene. Problemele puse in discutie au devenit un suculent subiect pentru mass-media.

Tensiunea din cadrul sedintei ordinare a Consiliului Local a fost generata de adoptarea mai multor hotarari, puternic contestate de o parte a opiniei publice oradene.

Astfel, achizitionarea fara organizarea unei licitatii publice de tramvaie second-hand din Germania, la preturi piperate, de peste 1,5 milioane de euro, majorarea taxelor la salubritate, editarea unei publicatii a Primariei Oradea la un tiraj exorbitant (stabilit initial la 50.000 de exemplare/numar si ajuns in final la incredibilul numar de 65.000 de exemplare), situatia incerta a spatiului in care functioneaza Biblioteca Judetena „Gheorghe Sincai” si cateva schimburi, cel putin ciudate, de terenuri intre Consiliul Local Oradea si VIP-uri locale, toate acestea au tinut capul de afis a unei sedinte care s-a lasat cu vii dispute.

Consilierii locali sunt reprezentatii partidelor politice in forurile deliberative de la nivel local. Ei sunt alesi in urma scrutinului electoral pe baza de listelor electorale propuse de fiecare partid in parte.

Astfel, cel putin din punct de vedere teoretic, consilierii alesi pe baza rezultatelor obtinute de formatiunile politice la alegerile locale ar trebui sa-si exercite mandatul conform liniei dictate din interiorul partidului ai caror membrii sunt si gratie caruia au fost mandatati.

Mai precis, ei trebuie sa sustina prin votul lor indeplinirea platformei program propuse in campanie si atingerea obiectivelor de interes public, prin care respectivele patide si-au castigat popularitatea in randul electoratului. In Oradea, lucrurile stau, insa, altfel.

Realitatea infirma toata aceasta logica interna a lucrurilor si scoate in evidenta lipsa de comunicare si coordonare dintre consilierii locali si conducerile partidelor politice din care acestia fac parte.

Partidele bihorene sunt incapabile sa-si controleze propriii consilieri, care voteaza dupa cum ii taie capul sau… dupa propriile interese.

Consilierii PSD, rupti de partid

Presedintele filialei bihorene a fostului partid de guvernamant si-a exprimat public dezamagirea privind relatia care o are conducera PSD cu politicienii promovati pe lista de consilieri.

Pe de-o parte, Mihai Bar striga ca si din gura de sarpe despre „modul inadmisibil in care este cheltuit banul public in Oradea” si despre situatia spatiilor comerciale din oras.

Pe de alta parte, insa, acuzele sale nu au avut sustinere in plan practic in ceea ce priveste votul consilierilor PSD fata de toate aceste hotarari de consiliu local. Bar a promis ca ii va lua la urecheat pe consilierii care prin votul lor si-au exprimat o cu totul alta pozitie fata de cea a conducerii filialei PSD Bihor.

Cu toate acestea, divergentele intre ce se spune la conferintele de presa ale partidului si linia proprie adoptata de alesii PSD in legislativul local au continuat, accentuand o criza dintre conducerea partidului si mandatarii din Consiliul local.

Bar a criticat intentiile primariei Oradea de a achizitiona tramvaiele second-hand la preturi exorbitante si fara licitatie publica, precum si intentia municipalitatii de a edita o publicatie periodica din banii contribuabililor.

Intr-un exces de incredere, presedintele PSD Bihor a precizat ca pe tema achizitionarii tramvaielor consilierii sai vor vota impotriva. Dar n-a fost asa.

Alesii PSD au ridicat frumusel mana, aratand prin votul lor ca Mihai Bar este un presedinte de fatada, chiar ridicol, care continua sa fie rupt de gruparea pe care nu o poate controla din sanul propriei filiale.

De altfel, nici cu parlamentarii bihoreni ai PSD, Mihai Bar nu are o colaborare mai buna, lasand astfel impresia unei filiale scindata in grupuri de interese si faramitata de luptele interne, care au transformat filiala PSD Bihor in terenul de lupta al diverselor fractiuni care actioneaza pe baza intereselor proprii.

Si facand abstractie de linia impusa de conducerea partidului.

UDMR-istii voteaza cum vor

Intr-o conferinta de presa a conducerii UDMR Bihor, de la finele lunii trecute, presedintele filialei bihorene a declarat ca nu stie cum vor vota consilierii UDMR la proiectele de hotarari care au suscitat interesul presei.

Desi propunerile de hotarari aflate pe ordinea de zi a sedintei au produs multe controverse si au fost obiectul unor negocieri intense intre consilierii diverselor partide, Kiss Alexandru a pozat, cu o naivitate debordanta, in nestiutorul notoriu, spunand ca habar nu are despre ce este vorba in acestea.

Acest acces subit de inocenta si de nestiinta de care a dat dovada presedintelui UDMR nu face decat sa tradeze machiavelismul cronic de care sufera si de care da dovada. Cel putin in cazul periodicului ce va fi editat de Primarie, UDMR avea interese mari de urmarit.

Hotararea a fost amanata de mai multe ori in Consiliul Local, ceea ce a dus la o mai atenta negociere cu consilierii maghiari, care au manifestat obiectii de fiecare data in sedintele precedente.

Pana la urma, consilierii UDMR au obtinut editarea publicatiei si in limba maghiara, cu un numar de 15.000 de exemplare din tirajul total, de 65.000. In aceste conditii, declaratia sa, care a precizat ca nu stie cum vor vota consilierii UMDR Bihor si ca nu cunoaste chiar deloc problema este cat se poate de suspecta.

Ori Kiss este un naiv, ceea ce este prea putin probabil, ori crede ca opinia publica oradeana, in frunte cu mass-media e o adunatura de prosti usor de indus in eroare. In consecinta, declaratia sa intempestiva poate usor clasata in categoria „minciunica”. Strategie la care Kiss a mai apelat si in alte situatii dificile.

Democratii, mai disciplinati

PD este singurul partid de pe esicherul politicului local care a stiut sa-si mobilizeze intotdeauna exemplar consilierii. Cel putin pe cei din Consiliul local, pentru ca reteta nu a functionat si in cazul reprezentantilor PD din Consiliul Judetean.

Democratii, care prin primarul Petru Filip si viceprimarul Mihai Groza s-au impus autoritar la carma Oradiei, au avut intotdeauna in propriii consilieri locali un sprijin puternic. Acestia au votat si au sustinut intotdeauna proiectele de hotarari de consiliu, conform intereselor partidului, dovedind o conlucrare coerenta cu conducerea PD Bihor.

Coordonarea partidului cu consilierii sai este data, girata si garantata in buna parte de Filip si Groza.

Popa nu stie

Presedintele PNL Bihor a declarat ca nu stie nimic despre hotararile adoptate de mandatarii liberali in Consiliul Local si, in consecinta, nu se poate pronunta cu privire la acestea. „Credeti-ma ca nu cunosc subiectele deloc”, declara intr-un interviu telefonic Cornel Popa.

„Am fost plecat din tara si tocmai am sosit, nu sunt la curent cu toate aceste probleme, ar trebui sa vorbiti cu consilierul nostru, Manea Mihai. El este coordonatorul grupului nostru de consilieri PNL”, a mai spus Popa.

In cazul liberalilor, se pare ca libertatea de care se bucura consilierii locali este mai mare decat in alte partide. Presedintele de filiala nu este conectat la problemele locale si ca atare nici nu se poate pronunta cu privire la ele.

In situatia de fata nici nu putem vorbi de coordonare si colaborare intre conducerea filialei si grupul de consilieri locali ai partidului, poate chiar din simplul motiv ca, prins in majoritatea timpului in activitatea de parlamentar, Cornel Popa nu este racordat la evolutii politice de la nivel local.

Altfel spus, consilierii locali ai liberalilor bihoreni sunt pe cont propriu si-si fac mendrele cum vor in legislativul oradean.

Magheru isi dezaproba propriii consilieri

„Eu am citit in presa toate aceste probleme controversate. In ceea ce priveste cumpararea de tramvaie de catre municipalitatea oradeana, eu am fost intotdeauna un sustinator al organizarii de licitatii publice la astfel de achizitii.

Am fost si raman pentru licitatii; si in cazul Bechtel am sustinut necesitatea de a se organiza licitatie publica”, a declarat Paul Magheru, presedintele PRM Bihor. Vizavi de faptul ca consilierii locali ai partidului au votat pe dos fata de pozitia conducerii filialei, deputatul Magheru a punctat ferm.

„De regula, ne consultam in astfel de probleme controversate, dar pe problema asta nu m-au consultat”, a spus iritat deputatul. „Au votat asa pentru ca nu s-au consultat cu mine. Am sa-i rog altadata sa ne consultam, acum a fost o exceptie nefericita.

Nu ne-am consultat pentru ca eu am fost plecat la Parlament, nu puteam conversa prin telepatie, desi puteau, totusi, sa ma sune”, a mai declarat Magheru. In concluzie, cei doi consilieri locali ai PRM, nu fac exeptie de la regula care patroneaza modul in care consilierii locali isi fac de cap, rupti de propriile partide.

La mica intelegere

Pe langa o aura de necunoastere si de infantilitate cu care de multe ori sunt creditati alesii de la nivel local, exista suspiciuni si voci autorizate care ii plaseaza pe acestia intr-o complicitate suspecta in exercitarea functiei. Complicitate care este menita sa le aduca unele avantaje materiale directe sau indirecte.

Consilierii locali si cei judeteni se situeaza intre doua extreme, care ii plaseaza pe pozitii diametral opuse. Pe de-o parte, unii ii considera ca fiind masa de manevra si de manipulare, la mana si discretia totala a primarilor sau a presedintiilor de consilii judetene.

In acest caz consilierii primesc materialele si documentatia necesara sedintei de consiliu cu doar cateva zile inainte de desfasurarea a acesteia si astfel voteaza in necunostiinta de cauza , aproband pe banda rulanta toate proiectele propuse pe ordinea de zi.

Sunt frecvente unele cazuri in care consilierii iau cunostiinta de modificarile aduse materialelor sau hotararilor ce urmeaza sa fie adoptate chiar in ziua sedintei la masa de consiliu si astfel nu mai au timp sa-si cumpaneasca votul, pe care-il exercita la nimereala.

Sedintele de consiliu sunt destul de obositoare si stresante, mai ales cand au un numar mare de hotarari ce trebuiesc votate si vigilenta consilierilor scade treptat dupa vreo patru-cinci ore de deliberari.

O tactica perversa ce se practica, este pozitionarea hotararilor controversate la sfarsitul sedintei cand consilierii nu mai sunt atenti si cand presa, de cele mai multe ori, nu mai este prezenta.

Pe de alta parte, insa, surse autorizate din randul legislativelor local si judetean precizeaza ca la nivelul acestei „bresle” ar exista o intelegere si o complicitate care nu mai tine de culoarea politica, ci doar de satisfacerea intereselor celor in cauza.

In aceasta acceptie, multe hotarari ar favoriza interese personale si sunt votate la mica intelegere pe principiul ajutorului reciproc: „ajuta-ma in problema asta, ca votez si eu cum trebuie la cealalta chestiune”.

In oricare dintre aceste situatii, alienarea si instrainarea de interesele comunitatii si chiar ale propriilor partide este evidenta.

Banu’, ochiul dracului

Consilierii locali si cei judeteni din Romania au o singura data, la debutul mandatului lor, o putere extraordinara. Efemera, dealtfel.

La consiliile locale acestia desemneaza din randurile lor, prin vot secret, pe viceprimarii fiecarui oras sau comuna, iar la consiliile judetene, pe langa cei doi vicepresedinti, ei aleg si presedintele de consiliu judetean.

Acest adevarat test de fidelitate, tradare, interese si negocieri nemiloase intre consilieri si partidele politice de la inceputul mandatului a starnit de-a lungul timpului multe controverse. Se vehiculau sume enorme care aveau menirea de a cumpara voturile consilierilor, pentru candidatul care trebuie sa fie ales.

Toate aceste tentatii materiale au facut ca interesele partidelor din care provin sa atarne mai putin in balanta. La adapostul votului secret se faceau compromisurile iar partidele au scapat deseori de sub control votul propriilor consilieri.

Sedintele de consiliu local si consiliu judetean sunt publice. Cu toate ca hotararile care se iau il afecteaza direct pe cetateanul de rand, populatia nu manifesta interes aproape deloc si nu participa la aceste sedinte.

Educatia civica lipseste cu desavarsire in Romania, atat la nivel local cat si la nivel central. Locuitorii unui oras sau a unei comune s-ar putea constitui intr-un veritabil grup de lobby si presiune pentru demnitarii locali, care ar fi nevoiti in aceste conditii sa tina cont de parerea lor.

Dar, la adapostul nepasarii si ignorantei cetatenilor sau a societatii civile, institutiile politice ale statului sunt libere sa faca abuzuri pentru ca Justitia este deseori oarba si prea aservita politic. Iar in aceste conditii, somnul natiunii naste monstri.

Contenciosul administrativ

In cazul in care o hotarare de consiliu local este susceptibila de a fi nelegala si ar incalca anumite drepturi ale cetatenilor, prefectul sau orice alta persoana este indreptatita, conform legii contenciosului administrativ, sa sesizeze instanta de judecata competenta.

„Orice persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim, de catre o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in termenul legal a unei cereri, se poate adresa instantei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim si repararea pagubei ce i-a fost cauzata.

Interesul legitim poate fi atat privat, cat si public (…) In conditiile prezentei legi, actiunile in contencios administrativ pot fi introduse de prefect si de Agentia Nationala a Functionarilor Publici, precum si de orice persoana de drept public vatamata intr-un drept sau, dupa caz, cand s-a vatamat un interes legitim” — Legea 554/decembrie 2004.