La Hadareni, conflictul interetnic arde mocnit si poate doar prezenta fortelor de ordine a preintampinat un nou val de violente in aceste zile.

Tensiunea din comuna a devenit mai apasatoare dupa ce, miercuri, averea familiilor celor 11 romani gasiti vinovati pentru evenimentele din 1993 a fost pusa sub sechestru.

Acestia trebuie sa-i despagubeasca cu aproape doua miliarde de lei pe romii care au avut de suferit in timpul violentelor din urma cu 12 ani.

Povestile satenilor sunt dramatice, fie ca este vorba de romani, fie ca este vorba de romi.

Pe langa nemultumirile determinate de punerea averii sub sechestru, in cazul romanilor, sau a modului in care au fost despagubiti, in cazul romilor, exista o nemultumire unanima legata de modul cum este reflectata de multe ori situatia in mass-media.

Unii localnici, de etnie romana, spun ca situatia in sat este asemanatoare cu cea de dinaintea conflictului interetnic din septembrie 1993. Si asta din cauza atitudinii sfidatoare a comunitatii tiganesti. Romii spun insa ca au incercat sa se impace cu romanii, dar acestia nu au dorit. Ei mai spun ca nu sunt singurii vinovati de furturile care au loc in sat si care ii exaspereaza pe romani.

Si cu banii dati, si cu averea sub sechestru

Maria Bucur, sotia unuia dintre cei condamnati la plata daunelor morale si materiale, este intr-o situatie disperata, fiindca a luat bani imprumut pentru a achita despagubirile impuse de justitie, dar bunurile sale tot au fost puse sub sechestru.

Sechestrul a fost instituit, pentru ca familiile de romani raspund in solidar pentru plata daunelor catre romi. Adica, degeaba ea a platit suma pe care o avea de platit, daca restul familiilor nu au dat si ele banii.

„Sotul meu este mort de sapte ani si, de-atunci, umblu prin tribunale, pe la Targu-Mures, Bucuresti si acum la Ludus. Am luat imprumut si am achitat 210 milioane de lei; 140 de milioane in 14 iunie si 70 de milioane de lei in iulie 2005. Dar banii astia, eu trebuie sa-i dau inapoi, pentru ca mi-au fost dati sa ma ajute, sa nu-mi ia casa.

O sa lucrez pana o sa cad in cap, sa dau banii inapoi. Dar unde as putea sa lucrez? Cine mai angajeaza o femeie de 52 de ani? Eu am mormantul facut, langa sotul meu si am unde sa ma duc. Dar copiii astia unde sa se duca? Nimeni nu ne ajuta cu nimic, nimeni nu ne sustine.

Pe tigani ii ajuta liga (Liga Pro Europa din Targu-Mures - n.r.). Noi avem atatea partide, pe care le-am votat, pe toti i-am votat sa vina in fruntea tarii si acum isi bat joc de noi", isi varsa naduful femeia.

Executarea, contestata in instanta

Ea povesteste ca executorul judecatoresc a pus sechestru pe toate bunurile: pe covoare, pe aragaz, masina de spalat, casa, terasa etc.

„Aparatele le-au cumparat copiii mei si au aratat chitantele. Partea din spate a casei a fost construita tot de fiul meu, dar n-a tinut nimeni cont si au pus sechestru.

Daca s-a intamplat ce s-a intamplat in 1993, n-a fost numai sotul meu, ci intregul sat. Eu nu am fost implicata direct, dar sunt mostenitoare. Se stie ca a participat tot satul. N-am decat o pensie de 1.270.000. Acesta mi-e tot venitul.

Baiatul meu are cinci milioane salariu, dar trebuie sa intretina familia, cu cei doi copii. Am depus contestatie la executarea silita si in sase septembrie avem termen", mai povesteste femeia.

Dura lex

Referindu-se la situatia Mariei Bucur, executorul Vasile Huruba a declarat ca nu a facut decat sa respecte o hotarare judecatoreasca si, cu toate ca femeia a platit, a fost nevoit sa puna sechestru intrucat sentinta din 27 februarie 2004, pronuntata de Curtea de Apel Targu-Mures, a fost mentinuta in luna mai a acestui an de Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Aceasta prevede acordarea de despagubiri materiale victimelor constituite in parti civile in valoare totala de 1,3 miliarde de lei, precum si daune morale in valoare totala de 580 de milioane de lei. Cu toate ca a platit, familia Bucur risca sa ramana fara avere, pentru ca sentinta pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie prevede raspunderea in solidar.

„Iar o sa iasa o minune"

Vasile Budian sustine ca singurul lucru care i-ar mai putea ajuta este redeschiderea cazului. Si in cazul lui, situatia este stranie.

„Eu i-am aratat domnului Huruba hartiile, ii spun ca nu-i casa mea, ci a fostului meu unchi, care m-a infiat. El totusi pune sechestru pe casa. Ba mai mult, m-a intrebat de ce nu am trecut casa pe numele meu. I-am aratat factura, dar degeaba. Am ajuns mai rau decat la sedintele de partid de dinainte de 1989, cand aveai dreptul sa taci. Casa nu-i pe numele meu", a spus Budian.

Nemultumirea sa insa merge mai departe. „De la prefectura n-a venit nimeni. Acesta nu-i un caz de aruncat la gunoi. Dam 11 oameni afara din casa si la Targu-Mures nu-i pasa nimanui. Deci noi contam pentru politicieni din patru-n patru ani", a conchis Budian, care a atras atentia ca, daca nu se rezolva situatia, iar o sa iasa „o minune".

S-au inmultit furturile

Satenii s-au plans de inmultirea numarului furturilor din gospodariile populatiei si a recoltelor de pe camp de catre unii romi. Populatia sustine ca starea de tensiune este similara celei din 1992-1993, care a precedat evenimentele din Hadareni, intrucat dupa ora 22.00, romanii nu mai pot de frica romilor, care ii ameninta periodic.

„Trec pe drum cu carutele, cate 10-12, si le striga oamenilor de la baruri ca intr-un an vor avea primar tigan in Hadareni si romanii o sa le fie slugi", a spus unul din localnici.

Localnicii sustin ca tiganii agresivi si hoti sunt cei stabiliti in sat dupa 1990 si ca acestia profereaza injurii si insulte la adresa romanilor, in special.

„Ne rad in nas ca ne vor scoate din case si ca in casele noastre isi vor insura feciorii. Rad de noi ca muncim ca robii si nu avem nimic si ca ei vor fi mari domni, desi nu depun eforturi, intrucat vor avea si bani, si case".

Legea este prea blanda

Satenii mai reclama ca autoritatile nu iau masuri pentru a preintampina furturile si ca, in fiecare noapte le dispar cartofii, lucerna si porumbul de pe camp, fapt confirmat de noul sef de post, agent principal Varga Istvan.

Acesta a spus ca tiganii sunt incurajati de faptul ca Legea 61, privind ordinea si linistea publica, a fost modificata din 2003 si ca amenda aplicata, dar neachitata, nu se mai transforma in inchisoare contraventionala sau munca in folosul comunitatii, ci in debit fiscal. Dupa doi ani, dupa ce fiscul constata ca amendatul nu e solvabil, acesta este iertat.

„Tiganii stiu asta. Nici un judecator nu emite mandat de arestare pentru cei prinsi la furat pe camp si asta ii incurajeaza. I-am surprins si noi pe camp si ne-au ras in nas, au zis ca e terenul lor si ca e treaba lor cand recolteaza, noaptea sau ziua", a conchis politistul.

Romii spun ca au vrut impacarea

Cum este si firec, romii vad diferit situatia din sat. Fratii Moldovan sunt doi dintre tiganii care nu se tem sa-si spuna raspicat parerea despre cele ce se intampla.

„Mai furam, dar avem pamant. Avem sase animale, dar am avut sapte si opt. Romanii erau slugi la noi. S-a furat dintotdeauna, eu nu zic ca nu se fura. O mana de iarba am luat, toata lumea ia. Oamenii prefera sa taie lucerna de la vecini, nu de la ei. Eu i-am vazut. Si ei fura. Daca ne-au prins la gaini, de ce nu ne dau la politie?", spune Radu Moldovan.

In opinia lor, singurii vinovati sunt romanii. „Adevaru-i ca romanii-s prosti. astia 11 au luat fapta asupra lor, de aia trebuie sa plateasca. Daca un tigan e obraznic si prapadit, toti tiganii sunt la fel? Daca un roman e hot, toti romanii sunt la fel?", se intreaba fratele lui Radu Moldovan.

„In 1993 am avut o propunere: sa ne impacam cu romanii, dar n-a venit nici unul sa ne ajute. Pavel Bucur si acum se bate cu pumnul in piept, dupa ce a iesit din puscarie, ca n-o sa ne plateasca nimic. Romanii se manie acum pe noi, dar nu s-au aratat pana acum. Eu nu cred ca romanii nu fura. Si inainte de a ni se da foc s-a furat de pe hotar.

Furam noi, dar fura aia de sus cu miliardele, si noi pentru o gaina trebuie sa facem puscarie?", se intreaba cei doi frati.

Conflictul din 1993

Conflictul de la Hadareni din 1993 a izbucnit in seara zilei de 20 septembrie, in urma unei altercatii intre romanul Gligor Chetan si romii Lupian Lacatus si Pardailian Lacatus. Scandalul dintre cei trei a atras la fata locului mai multe persoane, atat romani cat si romi.

La un moment dat, Lupian Lacatus l-a lovit cu un cutit in piept pe Craciun Chetan, fiul lui Gligor, care a decedat la scurt timp.

Politia din localitate a incercat sa intervina, insa fratii Lacatus au refuzat sa se predea autoritatilor. Ei s-au ascuns intr-o casa din localitate si au amenintat ca vor ucide cateva persoane daca nu sunt lasati in pace.

Localnicii au dat foc casei, iar Lupian Lacatus a iesit. Oamenii adunati in jurul casei au inceput sa-l loveasca pe acesta. Conflictul a luat amploare. In total, patru oameni si-au pierdut viata, 14 case au fost incendiate, iat alte patru au fost distruse partial.

In urma incidentelor, cinci persoane au fost condamnate pentru omor, iar alte 11 sa plateasca daune materiale si morale.