Nu sunt putini cei care nu il au la inima pe directorul de la Complexul National Muzeal Astra. In special fosti angajati ai institutiei. Acestia, dar si o parte din angajatii actuali se plang de presiunile permanente la care sunt sau au fost supusi.

Pe deasupra,, mai multe persoane declara, insa numai sub protectia anonimatului, ca au aflat de metode prin care directorul CNM Astra isi rotunjeste ilegal veniturile.

Un fost partener de afaceri cu Muzeul Astra, sustine chiar ca directorul institutiei ar fi cerut o taxa, pentru a ii permite sa administreze restaurantul din Muzeul din Dumbrava.

Astfel, conform sursei, Corneliu Bucur ar fi fost de acord ca persoana respectiva sa devina manager al carciumii, dar sa plateasca si o taxa lunara, direct in buzunarul lui directorului.

Corneliu Bucur respinge categoric scenariul si se arata decis sa dea testul de minciuni, pentru a demonstra ca nu a luat niciodata spaga. "In viata mea nu am cerut asa ceva. E mizerabil daca cineva sustine asemenea lucru. Aceasta persoana a fost manager al carciumii, dar totul a fost un fiasco. A condus dezastruos carciuma.

Un exemplu este atunci cand a uitat sa faca meniul pentru un grup de turisti. Tot meniul erau cremvursti, in clatite, dar cu cremurstii nefierti si clatitele necoapte. Turistii au protestat. Iar acesta este doar un punct dintr-un manageriat defectuos.

Cand am decis sa il destitui, aveam si un dosar cu declaratiile ghidului acelui grup de turisti si nu a mai comentat nimic", spune Corneliu Bucur.

Acuze mai putin precise si fara un temei concret au aparut si din partea "teroristului", cautat acum de politie. Un "terorist" banuit a fi de asemenea, un fost angajat al muzeului.

De asemenea, o alta acuza care razbate asupra lui Bucur, din randul fostilor angajati ar fi aceea ca materialele din gaterele din Muzeul din Dumbrava, ar ajunge, "la negru" ascunse, in Rasinari. Bucur respinge insa orice neregula. "Avem controale permanente. Fiecare iesire si intrare de material se face pe acte.

Toate sunt zvonuri si vorbe de rautate", sustine Corneliu Bucur.

Exodul angajatilor

Corneliu Bucur a avut destule divergente cu angajatii muzeului. Marea parte a acestora au teama fata de el, pentru "rigoarea" excesiva. Rigoare sau pur si simplu dictiatura, cert este ca zeci de angajati ai muzeului au plecat sau au fost exclusi de director.

Versiunea oficiala a lui Corneliu Bucur este ca nu are nimic impotriva atunci cand un angajat prinde o sansa de a lucra in strainatate sau gaseste, "prin intermediul muzeului", o oportunitate noua.

De altfel, Bucur sustine ca muzeul face un bine angajatilor, pentru ca prin intermediul institutiei, angajatii, muzeografii, ajung sa aiba ocazia de a lucra in alte tari.

"Decat sa ascult toanele lui Bucur mai bine plec. Oricum salariul nu e mare lucru. Vine si face scandal, dar incerc sa ignor acest aspect si sa imi vad de treaba", spune un angajat al muzeului, care a dorit sa nu isi dea numele.

Directorul CNM Astra recunoaste ca are un temperament "deosebit", dar spune ca urmareste doar performanta. "Nu sunt chair atat de multe persoane care au plecat de la muzeu. Dar dati-mi o intreprindere in care acest lucru nu se intampla. Intr-adevar, muzeul nu e o intreprindere, dar si asa, in sistemul culturii, raman valorile.

Sunt un parinte mai dur, dar care imi si mangai copii", arata Bucur. Acesta precizeaza ca a dat declaratii punctuale la politie, in legatura cu plecare a a 10 angajati, in dosarul privind amenintarile la adresa sa.

"Sunt mai multi de zece, care au plecat, dar, inca o data, eu incerc aici sa fac performanta si unii chiar nu se pot adapta", mai spune Corneliu Bucur.

Studioul problema

Un alt razboi tacit, care nu a prea razbatut in presa este cel dintre Corneliu Bucur si directorul studioului de film Astra Film, Dumitru Budrala. Cei doi s-au sicanat permanent, datorita faptului ca ambii au o viziune diferita fasa de merite si contributie la un proiect mare al Sibiului, Festivalul de film documentar.

Corneliu Bucur s-a aratat deranjat ca Dumitru Budrala incerca sa scoata Muzeul Astra de pe podiumul meritelor organizarii unui eveniment de exceptie.

Mai mult, Corneliu Bucur este deranjat ca Dumitru Budrala nu prea raspunde comenzilor interne, in sensul ca pregateste in continuu urmatoarea editie a festivalului si ignora filmarea si pregatirea unor materiale documentare legate de muzeul Astra.

Corneliu Bucur a exclus in repetate randuri ideea ca studioul Astra Film sa se desparta de colosul complexului muzeal. "Studiul a fost creatia mea. Si face parte din ansamblul muzeului. Este o piesa esentiala.

Complexul are nevoie de studio, pentru pastrarea imaginii vii a satului si pentru a putea face imagine in exterior minunatului patrimoniu gazduit de muzeu", a spus Bucur.

De cealalta parte, Dumitru Budrala este de parere ca materialele comandate de Bucur sunt o piedica in organizarea festivalului de film documentar, unde este nevoie de efort sustinut. Oricum, cert este ca certuri au fost dese intre cei doi, iar Corneliu Bucur a avut intentia de a il exclude din studio pe Dumitru Budrala.

Numai ca o astfel de decizie este luata de consiliul de administratie.

Un razboi apus a fost si cel purtat cu fostul director al Bibliotecii Astra, Ion Maris, pe marginea preluarii cladirii de catre complexul muzeal. In cele din urma, pretentiile lui Bucur s-au stins, iar iesirea la pensie a lui Maris a aruncat in arhiva declaratiile de razboi care s-au tinut lant inca din 90.

Imediat dupa revolutie, Corneliu Bucur a iesit la rampa. In circumstante ciudate, Bucur a devenit vicepresedinte al Consiliului Judetean al FSN. S-a facut remarcat prin scandalul legat de ajutoarele din strainatate si de listele pentru obtinerea de televizoare color.

Ulterior, ascensiunea sa a continuat si Corneliu Bucur a ajuns in Parlament, unde a fost senator, pana in 1994.

Corneliu Bucur a candidat si la Primarie, ca independent, fara succes insa.

Una din greselile gustate de "inamicii" lui Bucur este faptul ca acesta a semnat cu titlul de profesor doctor ani la rand, documente oficiale, fara a avea acest titlu. A incercat in mai multe randuri sa il obtina, fara succes, pana de curand.