Primaria municipiului Petrosani a demarat un controversat proiect de investitie finantat din fonduri PHARE in masivul Parang. Costul investitiei se ridica la sapte milioane de euro. Scopul oficial al proiectului il reprezinta dezvoltarea potentialului turistic al zonei.

Primaria a concesionat prin licitatie cateva sute de parcele de pe urma carora incaseaza venituri modice la bugetul local, comparativ cu costurile proiectului.

Dincolo de bani, proiectul are ca punct de plecare o grava injustitie pe care o si legitimeaza. Zeci de detinatori ai unor constructii ilegale in zona Parang au scapat de orice problema cu legea, primind "retroactiv" de la primarie autorizatiile pe care le-au ignorat cu buna stiinta. Primarul Carol Schreter sustine ca este impacat cu acest lucru.

Valea Jiului trece printr-o "pasa" proasta de cativa ani buni. A fost si este zona defavorizata. Ca sa nu mai fie si pe viitor, Primaria Petrosani a decis sa faca ceva. Asa ca a solicitat fonduri PHARE in vederea dezvoltarii potentialului turistic al zonei. Masivul Parang a devenit obiectivul unui proiect in care se vor investi sapte milioane de euro.

Contributia Primariei este de 10 la suta din valoarea investitiei. "Nota de plata" include un drum pana in varful muntelui, aductiuni de apa, racordarea la canalizare si electricitate. Primaria a inceput licitatiile pentru primele 15 parcele si urmeaza sa concesioneze alte 300 de loturi. Suprafata unei parcele este, potrivit primarului Schreter, de aproximativ 250 de metri patrati.

Licitatia porneste de pretul de 35 de centi si variaza in functie de zona. Primaria a castigat finantarea, dar cu pretul ignorarii justitiei.

Renuntare la justitie, sub pretextul banilor

Obtinerea unei finantari in cadrul unui program european presupune indeplinirea mai multor conditii obligatorii, printre care clarificarea situatiei juridice a terenurilor si a altor bunuri imobile incadrate ca obiective de investitie in proiectul de finantare. In aceasta privinta, zona Parang reprezenta o problema serioasa pentru administratia locala a Petrosaniului.

Muntele pentru care primaria vroia sa obtina finantare era intesat de constructii ilegale pentru care proprietarii nu aveau autorizatiile si avizele necesare.

Desi ocupa abuziv terenul aflat in proprietatea Consiliului Local al municipiului Petrosani, detinatorii vilelor si cabanelor ilegale nu s-au deranjat sa obtina autorizatiile necesare si nici primaria nu i-a incomodat cu somatii sau procese. Riscul de a pierde finantarea a determinat iesirea din nepasare a consilierilor locali si luarea unor masuri energice impotriva acestor ilegalitati.

Rezolvarea propusa de reprezentantii administratiei locale, in frunte cu primarul Schreter, sfideaza grosolan pe oricine se incapataneaza sa respecte legea in Romania.

A fost suficienta o singura sedinta de Consiliu Local pentru ca ani de zile de incalcare constanta a proprietatii unor terenuri apartinand Statului Roman sa dispara, prin decizia unanima a celor care reprezinta insusi autoritatea statului in zona.

CL a aprobat trecerea in legalitate a proprietarilor de constructii ilegale din masivul Parang pentru a construi, din bani europeni, facilitati de care vor beneficia, in primul rand si cu efect imediat, tot acestia. Din informatiile noastre, peste o suta de proprietari ilegali din zona ar fi populat muntele Parang.

Primarul Schreter a vorbit la un moment dat de circa 200 de constructii ilegale, iar GAZETEI i-a comunicat un numar de doar 30 de imobile.

Schreter concesioneaza si face concesii

Discutia redactorilor GAZETEI cu primarul Carol Schreter a fost mai mult decat elocventa. Un personaj altfel amiabil si colocvial, edilul Petrosaniului a descris cu seninatate modul in care primaria si Consiliul Local au rezolvat problema situatiei juridice a terenurilor ocupate abuziv. Primarul Schreter considera ca s-a luat cea mai buna decizie, evitandu-se costurilor si durata unor procese.

In plus, nu s-a pierdut finantarea PHARE. Intrebat care sunt veniturile la bugetul local estimate ca urmare a acestor concesiuni, Schreter a declarat ca nu s-a intocmit inainte o astfel de evaluare si scopul acestei investitii nu este produca profit in beneficiul primariei, ci sa determine o dezvoltare turistica a zonei.

Pe langa cele 180 de constructii deja existente, primarul estimeaza concesionarea a peste 300 de parcele noi. Anul trecut, zona Parang a fost scena mai multor scandaluri in care au fost implicate nume de rezonanta din Petrosani cunoscute atat pentru constructii, pe atunci inca ilegale, dar si pentru alte afaceri aflate sub incidenta Codului Penal.

Un grup de turisti din Bucuresti si Constanta, care au petrecut sfarsitul anului trecut in masivul Parang, au reclamat la Politia Petrosani faptul ca au fost agresati si au avut parte de un tratament necorespunzator in perioada sederii.

Scandalul a adus in discutie problema functionarii ilegale a majoritatii locatiilor turistice din Parang si una din rarele situatii in care proprietarii aflati abuziv pe terenul primariei au avut parte de controlul organelor de politie. Proiectul este considerat de unii o "afacere proasta" din rationamente financiare.

Cele sapte milioane de euro ar fi putut aduce la bugetul local venituri mult mai mari daca ar fi fost investite in alt fel de proiectare de dezvoltare. Insa primaria nu participa decat cu putin peste 700.000 de euro, banii care pot fi recuperati din concesionare.

Chiar daca investitia se va dovedi peste cativa ani o reusita pentru dezvoltarea Petrosaniului, in prezent ea este rezultatul unui compromis facut fata de lege. Singurele realizari ale proiectului sunt, la ora actuala, protejarea unui numar de peste o suta de persoane de raspundere in fata legii.

Efectul secundar al proiectului este dotarea fostelor vile si cabane ilegale cu un drum modern de acces, canalizare si electricitate. Decizia primariei a creat un precedent periculos, acela de a construi fara autorizatii si fara teama ca vei plati in vreun fel pentru asta.

Metoda primarului, de rezolvare a problemei constructiilor ilegale, este o invitatie pentru orice om, cu un minimum de tupeu, sa construiasca in continuare dupa cum il taie capul. In momentul in care au ales sa legitimeze atatea zeci de constructii ilegale, primarul Schreter si consilierii locali ai Petrosaniului au refuzat sa mai diferentieze oamenii care respecta legea de cei care nu o fac.

Despre cei din urma, care au facut pana acum legea lor in zona Parang, vom reveni cu o alta ancheta.