Zeci de halde de steril aflate pe teritoriul Vaii Jiului otravesc mediul si ameninta permanent casele construite in apropierea acestora. Active sau inactive, stabile ori nu, haldele sunt acum impregnate cu apa ploilor puternice.
O parte a populatiei a mai resimtit de cateva ori efectul inmuierii haldelor, iar la Aninoasa, singurul centru de pregatire a arcasilor recunoscut la nivel european sta sa cada peste casele din vale, impreuna cu halda inactiva pe care este construit. O firma belgiana vrea acum sa ecologizeze aceste obiective si este dispusa sa plateasca redeventa primariilor din Valea Jiului.
Halde de steril in fiecare oras
Conform raportarilor oficiale, nu exista oras in Valea Jiului unde sa nu se fi depozitat steril dupa prelucrarea carbunelui, iar acest fapt este determinat de unitatile miniere care au functionat sau in cadrul carora se mai lucreaza inca in fiecare localitate importanta. Astfel, in Valea Jiului exista nu mai putin de 35 de halde de steril folosite sau nu.
De exemplu, la Dalja au demarat lucrarile de ecologizare a acestora, care presupun si stabilizarea lor. La Lupeni, haldele sunt in conservare, chiar daca una dintre acestea inca este folosita.
Cele mai multe halde de steril sunt inregistrate pe teritoriul municipiului Petrosani, respectiv sapte, urmat de Lonea, cu patru astfel de obiective. Cea mai buna situatie este al Petrila, unde exista o singura halda.
In total, sunt aproape 200 de hectare de teren ocupate de depozitele de steril, iar volumul acestora este de 34,67 milioane de metri cubi.
Stabilitate distrusa de ploile torentiale
Unele dintre aceste halde sunt inca active, semn ca mina inca functioneaza. Altele nu mai sunt folosite demult, dar multe dintre acestea nu sunt stabilizate.
De fapt, cantitatile mari de precipitatii inregistrate in Valea Jiului in ultimii ani au dus la impregnarea cu apa a haldelor de steril, care s-au inmuiat, iar acum exista pericolul scurgerii acestora peste casele oamenilor.
Specialistii in domeniu sustin ca apa s-a infiltrat la baza acestora, astfel ca este greu sa mai ramana stabile. De fapt, consolidarea s-a facut respectandu-se normele in domeniu, care sunt calculate conform precipitatiilor inregistrate inte-o suta de ani, dar acum studiile arata ca au cazut precipitatii cat pentru cateva sute de ani.
Cele mai periculoase - Lupeni si Aninoasa
Cele mai periculoase halde se dovedesc a fi cele la Lupeni, care au fost duse de viituri de doua ori pana acum peste casele oamenilor, distrugandu-le agoniseala de-o viata.
In vara anului 2002, mii de metri cubi de apa, proveniti din Lacul Verde, situat la circa trei kilometri in amonte de Exploatarea Miniera Lonea, s-au revarsat peste strazi si gospodarii, iar viitura a adus si cantitati impresionante de mal, zgura si cenusa, precipitatiile spaland halda de steril aflata in imediata apropiere.
Atunci, apa a ajuns sa depaseasca pe strazi o jumatate de metru, iar in unele locuri nivelul viiturii era chiar de trei metri inaltime. De asemenea, in timpul furtunii fost grav avariate 72 de gospodarii.
Anul trecut, situatia aproape ca s-a repetat, desi autoritatile au negat ca s-ar fi destabilizat cea de-a doua hlada de steril, cu toate ca oamenii au aratat tonele de steril din case, curti sau de pe strazi, aduse de ape.
La Aninoasa, deplasarea unei halde pune in pericol siguranta centrului de pregatire a arcasilor atestat la nivel european. Imobilul este construit pe un fost astfel de obiectiv unde se depozita sterilul, care a plecat la vale de cativa ani incoace, amenintand si casele de la baza dealului.
Vor sa ecologizeze haldele
In prezent, o firma belgiana poarta discutii avansate cu factorii locali si judeteni pentru preluarea in administrare a haldelor de steril pe care vor sa le exploateze si sa le ecologizeze. Exista deja si acordul de principiu al prefectului judetului, insa decizia finala apartine consiliilor locale, mai ales ca trebuie organizata o licitatie in acest sens.
