Ecologistii au dat navala in Apuseni. Zeci de tabere de iubitori ai naturii au impiestritat cele mai cautate puncte de atractie turistica din poate cei mai frumosi munti ai Romaniei. Unde stancile erup semet din batranele paduri de foioase si conifere, loc de pelerinaj pentru mii de turisti din intreaga lume.

Muntii Apuseni sunt una dintre putinele suprafete de carst impadurit din Europa, un loc unde natura a zamislit tot ceea ce putea mai bun. Si care, din cauza nepasarii celor ce le-au calcat potecile, au ajuns o imensa groapa de gunoi.

Zeci de tone de mizerii, aruncate la intamplare de pseudo-turisti, marea lor majoritate romani, proprietarii de suflet ai acestor locuri, sunt inca o carte neagra de vizita in ochii lumii civilizate. Cateva grupuri de oameni inimosi au pus umarul sa schimbe asta.

Proiectul PHARE „Culoar romano-maghiar pentru conservarea biodiversitatii” a cuprins programul de voluntariat al Parcului Natural Apuseni pentru perioada iunie, iulie, august 2005.

Acest program de voluntariat, derulat in colaborare cu Directia Silvica Oradea, se desfasoara in fiecare an, prin aportul organizatiilor non-guvernamentale (ONG) bihorene specializate pe probleme de mediu, de doi ani participand si administratia parcului.

In cadrul acestui program, munca de voluntariat a inseamnat igienizarea locurilor de atractie turistica, patrulare in zonele administrate de parc, intretinerea traseelor si refacerea marcajelor turistice. Proiectul a avut si o sectiune de voluntariat stiintific la care au participat in principal profesori si studenti.

Pentru ducerea la bun sfarsit a acestui proiect, Administratia Parcului Natural Apuseni (APNAp) a colaborat cu diverse ONG-uri dar si institutii publice, cum sunt primariile localitatilor pe raza carora s-au desfasurat activitatile.

Resursele materiale, umane si financiare au provenit din partea Directiei Silvice (DS) Oradea, APNAp si ONG-urile participante. Sursa financiara cea mai consistenta a fost din partea PHARE, o contributie insumand peste 200.000.000 lei (20.000 RON). Banii au folosit doar pentru alimente, trasportul fiind asigurat prin sursele proprii ale voluntarilor.

Cazarea a fost, in cele mai multe tabere, in corturi, insa in zonele unde au existat posibilitati, DS Oradea a pus la dispozitie gratuit cabanele si cantoanele silvice proprii.

Au reparat ce-au distrus altii

Programul activitatilor, realizat de Clubul Ecologc Transilvania (CET) si APNAp a cuprins urmatoarele obiective: refacerea marcajelor sterse sau distruse de pe traseele de vizitare si locurile de popas aferente Platoului Carstic Padis, igienizarea zonei Padis (imbunatatirea starii de curatenie a zonelor de interes turistic) si patrularea in arealul aceluiasi platou.

Pentru realizarea tuturor acestor obiective CET, a pus la dispozitie 21 dintre voluntarii sai intre care si doi voluntari americani, prin intermediul Peace Corps.

Societatea de Istorie Naturala „Nymphaea” Oradea, Asociatia Ecotop, Clubul Ecologic Transilvania, Cercetasii Romaniei Centru Local Arad si Centrul Local Oradea, Asociatia Salvatorilor Montani Bihor, Clubul de Speologie Politehnica Cluj, Asociatia Ecologica „Lumea Verde”, Asociatia „Ecologie Sport Turism” Bucuresti si Societatea Nationala de Speologie sunt ONG-urile care au participat la programul de voluntariat in Parcul Natural Apuseni.

Fiecare dintre acestea si-au atins obiectivele propuse, care au fost igienizarea traseelor turistice din zona Ghetarului „Scarisoara” si Valea Ordancusa - Poarta lui Ionele vizand imbunatatirea starii de curatenie a zonelor de interes turistic si refacearea marcajelor sterse sau distruse de pe traseele de vizitare si locurile de popas aferente zonei, patrularea in arealul Platoului Carstic Padis, patrularea in arealul Doda Pilii, igienizarea in arealul Valea Aleului.

Programul de patrulare cu centrul la Cantonul Silvic Scarita a vizat urmatoarele obiective turistice: Cetatile Ponorului, Cetatile Radesei, Lumea Pierduta, Cabana Padis, Camping Poiana Varasoaia, Groapa Balileasa, Groapa Barsa, Pestera Neagra, Pestera Focul Viu, Piatra Galbenei, Cheile Galbenei si Avenul Bortig.

Alte obiective propuse sunt: lucrarile de intretinere, igienizare si refacere de marcaje si locuri de popas desfasurate in zona Ocoale si Padis – Cetatile Ponorului, programul de patrulare in arealul Platoului Carstic Padis, cel de patrulare in arealul Casa de Piatra – Calineasa – Avenul Batrana (obiective turistice: Pesterile Coiba Mare, Ghetarul Vartop si Huda Orbului, Casa de Piatra, Poiana Batrana, Valea Gardisoara si Poiana Calineasa) si lucrarile de igienizare pe traseul Vartop – Groapa Ruginoasa.

Tone de gunoaie

CET este organizatia care s-a angajat la refacerea locurilor de popas de pe traseele Cetatile Ponorului (intersectie cu drumul forestier – intrarea spre Portal), Focul Viu (intersectia Barsa – Focul Viu – Piatra Galbenei) si Poiana Ponor, avand in vedere ca toate aceste locuri au fost amenajate ultima data in 1996 de catre aceeasi organizatie.

Voluntarii de la CET au avut parte si de un pic de neprevazute, fiind pusi in situatia de a iesi din programul cadru al actiunii.

Au fost astfel nevoiti sa stearga marcajele ilegale care porneau de la Cabana Cetatile Ponorului spre directia Garda, actiune la care au fost ajutati si de reprezantanti ai Salvamont Bihor.

O alta situatie neprevazuta a fost deblocarea unor trasee turistice cuprinzand Cetatile Ponorului si Ghetarul Focul Viu.

Conform rapoartelor inaintate administratiei parcului, voluntarii de la CET nu au prea avut de furca cu gunoaiele pe arealul de lucru. Spre deosebire de alti ani, cantitatea de deseuri gasita a fost mult mai redusa. Au fost culesi „doar” 36 de saci menajeri in 7 zile.

Insa o mare cantitate de deseuri au fost adunate de pe Valea Cetatilor, mizerii provenite din zona campingului Glavoi.

Un succint bilant arata ca, in urma actiunilor de igienizare, din aceasta zona s-au strans 130 de saci menajeri de deseuri. Actiunea a fost ingreunata de barajele naturale formate din busteni adusi de viituri, de multe ori fiind necesara utilizarea topoarelor pentru deblocarea vaii si accesul voluntarilor la deseuri.

Desi nu s-a efectuat o raportare finala, actiunea fiind inca in derulare pana la finele lunii august, estimarile arata ca s-au strans cateva tone bune de gunoaie. Adunate in doar un an de tranzit turistic in arealul rezervatiei naturale.

In urma activitatilor de patrulare in Platoul Carstic Padis s-a constatat ca traseul de vizitare a Cheilor Galbenei este periculos pentru turistii neexperimentati, fiind necesara refacerea unor semne de avertizare care au fost deteriorate si slab vizibile.

O avertizare mai serioasa a periculozitatii se considera a fi necesara si in zona Focul Viu respectiv Bortig, pana la reamenajarea totala a traseului.

Totodata, datele centralizate pana acum indica exploatarea ilegala de material lemnos din unele zone, ca de exemplu Poiana Florilor sau zone de protectie din spatele barierei de la Glavoi. Aceeasi situatie se regaseste si pe Valea Aleului, unde punctul de exploatare forestiera functioneaza ilegal.

Conform legii, in arealul Parcului Natural Muntii Apuseni nu este admisa exploatarea de material lemnos. Cu toate acestea, situatia din teren este cu totul alta.

Viceprimar ecologist

La actiunea de ecologizare a traseului Valea Aleului-Valea Boghii-Saritoarea Bohodei, actiune derulata sub patronajul Societatii de Istorie Naturala „Nymphaea” Oradea si la care au participat in perioada 8-14 august un grup de 15 voluntari, a pus umarul si unul dintre VIP-urile Oradiei.

Este vorba despre viceprimarul Mihai Groza, care si-a scos familia intr-o iesire de weekend la Cabana Aleu. Cand a aflat ca ecologistii asuda din greu adunand gunoaiele de pe vale, Groza nu a stat mult pe ganduri si s-a pus pe treaba.

Si-a tras o pereche de manusi de protectie pe maini si a batut valea adunand cot la cot cu voluntarii mizeriile lasate de altii, ca un bun ecologist.

Problema suntem noi

Beneficiile programului de voluntariat di acest an au fost imense. Pe primul loc, strangerea deseurilor si depozitarea acestora in locuri special amenajate din care urmeaza apoi sa fie evacuate de catre primariile din teritoriu, inseamna o „schimbare la fata” a zonelor turistice de atractie din parc.

Nu lipsite de importanta au fost si actiunile de evaluare a traficului turistic pe diferite trasee, obiective si zone de campare, constatarea aspectelor negative legate de mediu si starea amenajarilor tehnice de siguranta din perimetrul traseelor si obiectivelor. Ecologistii, alpinistii si speologii care au derulat aceste actiuni au incheiat procese verbale si au raportat starea de fapt Directiei Silvice Oradea si APNAp.

Patrulele de mediu ale voluntarilor au stat de vorba cu grupurile de turisti aflati in tranzit si i-au atentionat pe cei prinsi cu mata-n sac, vinovati de incalcarea disciplinei turistice in arealul rezervatiei.

„Ideal ar fi ca pe viitor excursionistii sa nu-si mai uite gunoaiele pe drumuri si sa nu uite ca altii muncesc din greu pentru a le curata mizeriile pe care le lasa in urma”, atentioneaza Alina Pitic, angajat al APNAp, responsabila cu actiunea de voluntariat.

De aici si pana la o adevarata disciplina turistica pare a fi drum lung, insa orice inceput e sinuos si plin de piedici. Cea mai mare dintre ele suntem, se pare, noi insine. Noi, oamenii care inca nu am invatat sa pretuim ce avem.

Programul de lucru al voluntarilor ecologisti

Activitatile desfasurate in cadrul programului de voluntariat au fost grupate dupa cum urmeaza: igienizarea derulata pe Valea Aleu – Valea Boghii a fost realizata de Societatea de Istorie Naturala Nymphaea din Oradea, cu un numar de 10 voluntari pe o perioada de 6 zile (8-14 august), igienizarea de la Padis – Cetatile Ponorului a fost realizata de catre: Asociatia Ecotop (Oradea) cu un numar de 10 voluntari, pe o perioada de 10 zile (1-10 august), Clubul Ecologic Transilvania (Cluj Napoca) cu un numar de 20 de voluntari pentru o perioada de 2 zile (22-29 iulie) si Cercetasii Romaniei Centrul local Arad, care au participat cu 6 voluntari pe o perioada de 10 zile (12-22 august).

Asociatia Salvatorilor Montani Bihor (Oradea) a derulat activitatea de igienizare pe Valea Sighisteului, cu un numar de 5 voluntari pe o perioada de 6 zile (25-29 iulie si 29 august-2 septembrie).

Igienizarea Ponor – Doda Pilii a fost facuta de Clubul de Speologie Politehnica Cluj (Cluj Napoca) care a pus la dispozitie 5 voluntari pe o perioada de 7 zile (18-24 iulie), zona Vartop – Groapa Ruginoasa a fost igienizata de cei 30 de voluntari ai Asociatiei Ecologice Lumea Verde (Cluj Napoca) in data de 16 iulie iar zona Ghetar Scarisoara – Poarta lui Ionele a fost igienizata cu ajutorul celor 10 voluntari ai Asociatiei „Ecologie Sport Turism” Bucuresti in 6 zile (11-16 iulie).

Activitatile de patrulare in parc au avut ca locuri de desfasurare: Padis, unde au patrulat 3 voluntari ai Salvamont Bihor (1-30 iulie), 8 voluntari ai CET (22-29 iulie), 4 voluntari ai Ecotop (20 iulie-30 august) si cei 7 voluntari ai Societatii de istorie naturala Nymphaea (18-24 iulie).

O alta zona de patrulare este Valea Sighistelului unde si-au desfasurat activitatea cei 3 voluntari de la Salvamont Bihor, in perioadele: iunie 18-19, 25-26, iulie 1-3, 7-10, 15-17, 22-24, 29-31, august 5-7, 11-14, 19-21, 26-28.

Patrularea zonei Doda Pilii a fost realizata de 3 voluntari ai Clubului de Speologie Politehnica Cluj si 5 oluntari ai Societatii de istorie naturala Nymphaea pentru perioadele 18-30 august, respectiv 22-27 august.

Activitatea de patrulare din zona Garda (Casa de Piatra, Calineasa, Batrana) a fost realizata de 3 voluntari de la Asociatia Ecologica Lumea Verde (perioada 16-24 iulie) si 3 voluntari de la Societatea Nationala de Speologie (Cluj Napoca) (perioada 26-31 iulie).

Intretinerea traseelor turistice a fost impartita in diverse tipuri de activitati, si anume: refacere traseu vizitare Cetatile Ponorului prin Cercetasii Romaniei Centrul Local Oradea cu un numar de 6 voluntari (perioada 7-9 august), intretinere trasee vizitare si locuri de popas PADIS prin CET, Cercetatii Romaniei Arad si Ecotop, cu un numar de 10, 5 si respectiv 6 voluntari in perioadele 22-29 iulie, 12-16 august si respectic 1-10 august.

Alte activitati pentru intretinere au fost: intretinere trasee vizitare si locuri de popas Valea Sighistelului prin intermediul Salvamont Bihor care a pus la duspozitie 5 voluntari (pana in 15 iulie) si intretinere trasee vizitare si locuri de popas Garda Seaca – Ocoale la care au participat cei 6 voluntari ai Cercetasilor Romaniei Oradea (3-5 iulie).

Parcul Natural Muntii Apuseni, un ansamblu de ecosisteme montane pe care ecologistii si silvicultorii se zbat sa-l protejeze Parcul Natural Muntii Apuseni

Localizare: partea central-estica a Muntilor Apuseni, pe teritoriul administrativ a judetelor Bihor, Cluj si Alba

Acces: principalele cai de acces in parc se desprind la nord din DN 1: Oradea-Huedin-Cluj Napoca, la vest din DN 76: Oradea-Beius-Deva si la sud din DN 75: Lunca-Cimpeni-Turda.

Suprafata: rezervatia are un areal total de protectie de 75.784 de hectare

Importanta protejarii:

- conservarea si valorificarea stiintifica a fenomenelor carstice existente in ansamblul unor ecosisteme montane de altitudini medii

- contine unele dintre cele mai importante si cunoscute fenomene carstice din Romania: Cetatile Ponorului, Pestera Ghetarul de la Scarisoara, Pestera Ghetarul Focul Viu, Pestera Cetatea Radesei

- are un nivel ridicat al biodiversitatii, cu peste 1.500 de specii de plante, peste 400 de specii de nevertebrate si peste 120 de specii de vertebrate; din fauna cavernicola au fost identificate 78 de specii

- este una dintre cele mai importante zone turistice din vestul Romaniei

- comunitatile umane din zona parcului sunt reprezentative la nivel national din punct de vedere al identitatii si al pastrarii obiceiurilor si traditiilor locale

- parcul este unimportant rezervor de rssurse naturale, ca suport al dezvoltarii comunitatilor locale si nu numai