Buna ziua, ARDEAL: Care sunt schimbarile pe care le-ati perceput, odata cu preluarea puterii locale de catre noua conducere administrativa?

Szentpetery ISTVAN: S-a schimbat climatul general al Clujului. Abordarea Consulatului General al Ungariei s-a schimbat radical. Timp de zece ani, pana la ultimele alegeri locale, o sageata pe o tabla la coltul Pietei Unirii a aratat directia "catre centrul de spionaj al Ungariei". Dupa alegeri, am fost primiti la Primarie de catre dl.

Emil Boc si cei doi viceprimari, iar la scurta vreme am avut onoarea sa-i primim si in incintele Consulatului General. Aceste lucruri vorbesc singure despre unde am fost si unde suntem acum. A aparut indicatorul de parcare permisa pentru personalul Consulatului in fata cladirii, cum in orice capitala a lumii se respecta misiunile diplomatice.

Din pacate, inca nu incape un "Bine ati venit!" in limba maghiara (Isten hozta Kolozsváron) pe acea uriasa pancarta pe Calea Turzii, unde in 17 limbi a scris domnul primar de dinainte cuvintele frumoase, inclusiv in chineza, japoneza si coreeana...

BZA: Cat de mare este diferenta dintre asteptarile Dumneavoastra si realitatea pe care o constatati, la un an de la inlocuirea administratiei Funar?

S.I. Cred ca noi - si aici prin noi intelegem Consulatul General al Ungariei, in spatele caruia se afla Ministerul Afacerilor Externe al Ungariei, respectiv Guvernul Ungar - nu avem asteptari fata de schimbarile politice. Avem sarcina sa observam ceea ce se petrece aici si, eventual, sa informam Ministerul nostru despre schimbarile majore.

Asteptari au locuitorii orasului si ai judetului, cred eu. si asta asa este bine sa fie...

BZA: Sunteti de mai multi ani in Cluj. In ce masura sunteti patruns de nationalismul local?

S.I.: Stau de doi ani la Cluj. Nationalismul local este un lucru foarte ciudat. Daca intru la vecinul meu de strada in curte, unde el construieste un avion din pasiune, si-i cer doua piulite pentru motocicleta mea, nu ma lasa sa plec cu piulitele inainte de a lua loc la el, a bea un pahar de ceva si de a sta la un taifas placut, asa, din inima.

Si cand incep sa-i promit solemn ca maine merg si cumpar piulite sa-i dau inapoi, se supara. Asa este clujeanul roman. In alta ordine de idei, mai ales ziarele au scris - nu toate, bineinteles - din cand in cand clujenii au iesiri aproape pe acelasi ton de parca ar trai aici doua popoare care se urasc. Nu stiti cumva de ce? Ca eu nu stiu, cu toate ca as vrea.

Lumea, acel "Simplu Cetatean", stie bine ca binele ungurului din Cluj este si binele romanului, si viceversa. Numai cativa politicieni si cativa jurnalisti - ma scuzati, Doamna - au dusmani etnici. Inca ceva. Eu sunt nascut la Targu Mures. Imi amintesc, toti copiii vorbeau la fel ambele limbi. Ne jucam pe strada fara translatori. In scoala medie era la fel.

Dupa aceea, a devenit moda printre romani, sa nu se stie ungureste, chiar daca stiau (anii `80 indeosebi, probabil in urma propagandei socialiste multilateral dezvoltate...) Azi incepe sa nu-i mai fie rusine unui roman din Cluj, daca incepe sa vorbeasca ungureste.

Imi cer scuze tuturor romanilor, cunoscatori ai limbii noastre, care nu au uitat ungureste nici un minut! Cred ca acesta - de exemplu - este un pas spre spiritul european. Sa fiu bine inteles. Nu doresc ca vreun roman sa invete ungureste fara sa vrea. E vorba de a nu simti rusine sau sila, daca stie.. Observ ca oamenii incep sa se simta mai apropiati unii de altii.

BZA: Teoretic vorbind, daca ati fi in situatia unui investitor maghiar, ce ati alege dintre& administratia Emil Boc, administratia Petru Filip, administratia Klaus Johannis si administratia Gheorghe Ciuhandu?

S.I.: Daca as fi un investitor maghiar, m-as duce la domnii amintiti de dvs., la orasele in cauza si m-as interesa daca au ceva probleme cu o eventuala investitie ungara. Unde as observa ca respectivii dau din nas, nu sunt primitori, as bea cafeaua oferita si as pleca cu un minus tras dupa numele orasului in carnetul cu notite.

Fiindca am observat, timp de 13 ani, cat am stat in Ministerul Economiei, ca investitorul nu este un sac plin cu bani. Investitorul este un om - sau un grup de oameni - cu bani, care vrea sa vada unde plaseaza banii, care sunt relatiile umane acolo etc.

Daca este vazut cu ochi buni, asteptat cu respect, oamenii sunt primitori, nu se straduie sa-l tepuiasca din start, cu teren, cu promisiuni, insa fetele sunt dragute, in paraul de langa sat este peste, in codru sunt animale de vanat, hotelurile sunt la pret rezonabil si curate, drumurile publice sunt de buna calitate, nu vezi la fiecare colt un politai sa sara in fata masinilor cu numar strain, sa le traga o amenda babana, uite, daca aceste lucruri - sau majoritatea lor - stau bine, atunci va veni.

Daca cei de acolo se comporta ca si cum ii fac un serviciu investitorului daca il lasa sa vina, atunci... intelegeti, nu? Probabil ca ati auzit de povestea trista a investitiei de la Sovata, cand o firma ungureasca a cumparat un hotel - pe butuci aproape.

S-a declansat un scandal national politic imens, care a durat 3 ani, de parca ungurii respectivi ar fi vrut sa decupeze orasul Sovata din harta Romaniei. Frumos a fost? Cred ca nu. Rusine? Cred ca da, si nu pentru investitorul respectiv. Si sa stiti ca vestea asta a ajuns departe. Poate sunt cativa care au vrut sa vina, sa investeasca aici, si s-au razgandit.

Hotelul respectiv - dupa 3 ani de investitii fara beneficiu - s-a reconstruit, este frumos, agreat de lume in sfarsit. si tot la Sovata a ramas.

BZA: Care sunt diferentele pe care le sesizati in ceea ce priveste gestionarea construirii autostrazilor Budapesta – Viena si Bors – Brasov (costuri, finantare, mod de abordare a lucrarilor, ritm de executie)?

S.I.: Daca la noi se hotaraste sa construim o autostrada, nu se mai discuta, se face. Ca politicienii din Opozitie mai atrag atentia ca cei care exact la momentul respectiv sunt la guvernare fura din bani? Da, sunt mereu asemenea stiri in presa. si e bine sa fie. Opozitia este intotdeauna un control al celor care sunt la carma. asta e si rolul ei.

Mai concret, ca (fost) specialist in trafic rutier, ma uit putin mirat la filozofia de constructie a Autostrazii Transilvania. De ce? Fiindca acum, cand nu este autostrada, toti cei care strabat Ardealul - de exemplu in tranzit intre Moldova si Ungaria – sunt nevoiti sa treaca prin toate localitatile.

Reduc viteza (nu prea reduc, rezultatul se vede in statistica de accidente) pierd timp si distrug localitatile, prezentul si mai cu seama trecutul construit. Daca ar fi autostrada, traficul local - de la un oras la altul - s-ar derula pe drumul vechi.

Traficul de tranzit insa s-ar derula pe autostrada, unde nu se intra in nici un spatiu locuit, nu sunt intersectii, nu este posibilitatea de a vira la stanga (numai catre dreapta si prin pod, pasarela catre dreapta), nu este trecere de cale ferata si de pietoni. Este un drum foarte sigur, de mare viteza.

Ce face firma Bechtel? In mod cert, nu stiu, daca face de capul ei sau conform comenzii partii romane... Dar constructia se face de la Savadisla la Campia Turzii deocamdata, pe toata latimea. In cativa ani, va fi un tronson de 20-30 de km, din NIMIC in NIMIC.

Ce rost are o autostrada de 30 km in mijlocul tarii? In Ungaria, am facut si prima autostrada (Budapesta - Lacul Balaton) si a doua - din capitala pana la granita cu Austria, altfel. Am avut putini bani deodata, deci am realizat o jumatate de autostrada.

Dar o jumatate de-a lungul sau!!! S-au elaborat podurile deasupra, toate, si s-a construit una din cele doua parti, s-a divizat in doua sensuri si s-a format un drum foarte util, nou, fara intersectii, treceri de pietoni, de nivel de cale ferata etc., la mijloc o dunga si trafic in doua sensuri.

Mai departe, in functie de posibilitatile financiare, treptat, s-a realizat si ce mai ramasese, devenind astfel o adevarata autostrada. Intre timp, insa, jumatate a fost functionala! Astfel, s-a triplat posibilitatea de flux de vehicule, avand un drum expres cu viteza de 110 km/h, fara localitati.

Nu cu jumatate de costuri, fiindca toate intersectiile s-au facut ca pentru autostrada, dar mult mai repede si mult mai ieftin. De la cap la coada.

BZA: Din punct de vedere politic, pe cine il preferati& Marko Bela sau Laszlo Tokes?

S.I.: Ca functionar public, nu am preferinte politice nici in Ungaria (preferinta mi-o exprim din 4 in 4 ani, cu ocazia alegerilor, in cabina de vot), nici aici, unde lucrez temporar.

BZA: Ce inseamna pentru dumneavoastra, ca si brand, municipiul Cluj-Napoca?

S.I.: Nu stiu precis ce este cuvantul "brand", in acest context. Banuiesc ca e vorba de imaginea Clujului in ansamblu, in ochii mei… Clujul este un oras deosebit.

Un loc cu conotatii istorice maghiare - fireste ca aceasta caracteristica ii intereseaza in primul rand pe maghiarii clujeni si pe turistii care vin sa va vada orasul, cu un prezent cum il stim cu totii si cu un viitor multicultural, cu valori necontestate de nici o etnie in detrimentul alteia, democratic, european.

Un oras unde etniile sunt mandre de ele insele si de etniile care locuiesc langa ele, care fac mai colorata viata lor.