Cea mai mare comunitate de rromi din Salaj, Pusta Vale, care acum gazduieste peste 1.600 de suflete, este inregistrata, alaturi de Pusta, Bic si Cehei, ca si localitate rurala componenta a orasului simleu Silvaniei si se afla la o distanta de sapte kilometri fata de acesta.

Un raport recent privind situatia locuintelor din comunitate, intocmit de Asociatia "sanse Egale" Salaj, releva faptul ca cea mai apropiata institutie de stat este situata la o distanta de circa 14 kilometri fata de comunitatea rromilor, ca in localitate nu circula nici un mijloc de transport in comun, ca majoritatea persoanelor peste 25 de ani sunt analfabete, in comunitate existand doar cateva persoane care au terminat o scoala de arta si meserii (cel mult cinci persoane). Acelasi raport spune ca peste saizeci la suta din familiile de rromi au autorizatie de comercializare a miezului de nuca si a penelor de pasari (rate, gaste, gaini), iar restul de circa patruzeci la suta sunt beneficiari ai ajutorului social.

Majoritatea caselor rromilor, in numar de 251, sunt situate pe marginea "drumului" - impropriu spus, avand in vedere ca in comunitate nu exista nici macar trotuare, iar atunci cand ploua noroiul ajunge pana la genunchi. Nici una dintre case nu are apa curenta, romii aprovizionandu-se din cele circa zece fantani existente in zona.

Persoanele din comunitate vorbesc limba rromani, poarta haine traditionale, iar pentru incalzirea locuintelor si gatit isi aduc lemne din padurile din apropiere. saizeci la suta din locuintele lor, ridicate in mare parte dupa 1989, sunt construite din caramida, in timp ce restul sunt facute din chirpici si pamant.

Curentul electric este tras legal in cel mult 20 la suta din locuinte, 25 la suta din locuintele rromilor nu au curent electric si aproximativ 55 la suta din casele acestora sunt conectate ilegal la reteaua de curent electric.

Port traditional si dialectul caldaresc (calderas)

Ianos Varga, reprezentantul comunitatii din Pusta Vale in Consiliul Local al orasului simleu Silvaniei, povesteste ca portul folosit de rromii din comunitate este cel traditional.

Astfel, femeile poarta fuste lungi, multicolore si batic, fetele, de asemenea, poarta compleuri inflorate si cozi impletite cu fir rosu, iar barbatii, o parte din ei, mai poarta palarii, asortate cu o mustata pe masura.

Varga povesteste ca rromii din comunitate folosesc dialectul caldaresc sau caldaras al limbii rromani, limba ce cuprinde un ansamblu de mai multe dialecte in functie de indeletniciri.

Dintre rromii care folosesc alte dialecte, Ianos Varga ii aminteste pe spoitori, care se ocupa cu facutul cazanelor, pe ursari, care acum sunt pe cale de disparitie, dar care obisnuiau sa mearga prin sate imbracati in piei de urs si sa dea spectacole si mai spune ca rromii din zona Transilvaniei se numesc rromi carpatini.

Barbatul aprecieaza ca intre dialectele limbii rromani exista diferente semnificative, insa la scoala copiilor li se preda limba rromani standard.

In continuare, Ianos Varga, care este si profesor de limba rromani, spune ca elevii au trei ore de limba rromani pe saptamana si ca pana acum aceasta era considerata materie optionala, urmand sa fie introdusa probabil chiar din acest an in trunchiul comun ca si materie obligatorie.

Legat de numele pe care le poarta rromii din Pusta Vale, barbatul povesteste ca majoritatea sunt Ciurar, Boldijar, Rostas, Covaci sau Varga, in timp ce prenumele sunt absolut obisnuite, insa se folosesc prea putin de acestea, intrucat fiecare are cate o porecla primita fie pe baza unei insusiri fizice, fie a unei abilitati.

Varga aminteste razand cateva porecle: Bango, care in traducere libera inseamna schiop, Kalo care inseamna negru, Struna - cantaret sau Tipapai, care nu stie exact ce inseamna si mai spune ca lui i se spune Romungur.

Vase date la schimb pentru pene si nuci

Profesorul de rromani povesteste apoi ca ocupatia de baza a rromilor din Pusta Vale, care a devenit deja o traditie a comunitatii pentru care sunt recunoscuti atat in tara cat si in strainatate, este comertul cu pene si nuci. Rromii fac mai multe drumuri in tara, in cursul carora achizitioneaza pene si nuci in schimbul vaselor emailate.

Vasele le procura de la fabrici din diverse orase, precum Medias, Sighisoara sau chiar simleu, dupa care le duc prin sate si le dau in schimbul penelor si a nucilor. Puful de pene astfel obtinut este sortat pe categorii in functie de calitate si vandut la diverse societati comerciale din Oradea, Alejd, Salonta etc.

Pretul unui kilogram de puf de pene este evaluat in functie de calitate si poate valora intre 20.000 si 200.000 de lei vechi. Barbatul mai spune ca in momentul de fata exista un blocaj, din lipsa cererii pentru pene si ca intre timp acestea sunt sortate, cantarite si stocate.

In ceea ce priveste nucile, acestea sunt colectate si vandute in coaja in alte comunitati de rromi din Boghis, Valcau, Huseni sau Halmajd. Acestia la randul lor sparg nucile si comercializeaza miezul. in ultima vreme rromii au inceput sa se ocupe si de comertul cu fier, iar legat de muzicanti aflam ca acestia sunt in numar tot mai mic in comunitate si ca traditia se pierde incet, incet.

Masinile break au inlocuit carutele

Acum cei circa saizeci la suta din rromii care se ocupa de achizitia la schimb si comercializarea penelor si a nucilor folosesc pentru drumurile din tara masini, majoritatea avand autoturisme de tip break care sunt mai incapatoare si le permit transportul marfii. Ianos Varga spune ca acum in comunitate exista circa 200-250 de masini mici si zece microbuze.

Robert Vaszi, director coordonator al Asociatiei "sanse Egale", spune ca aproximativ cinsprezece la suta din familiile comunitatii o duc bine, in sensul ca au o casa mai buna si doua, poate chiar patru autoturisme in loc de carute, de pe urma carora isi castiga painea cea de toate zilele, acestea fiind deci o necesitate si nu un lux.

Patruzeci la suta beneficiaza de ajutor social si poate mai au si cate o caruta cu care se descurca cum pot, iar restul comunitatii este undeva la mijloc.

Casatorii legale si 50 de copii anual

Majoritatea rromilor din Pusta Vale, in jur de optzeci la suta, sunt din punct de vedere religios neoprotestanti, respectiv baptisi si penticostali, iar restul de douazeci la suta ortodocsi.

Robert Vaszi si Ianos Varga povestesc ca in ziua de azi majoritatea tinerilor de etnie rroma din comunitate se casatoresc legal, la primarie si ca varsta minima la care se marita fetele este de 15-16 ani, in timp ce baietii sunt cu doi, trei ani mai mari. O fata necasatorita pana la 18 ani este considerata fata batrana, in timp ce barbatii o pot lungi pana la 20 de ani. I.V. mai povesteste ca,daca in unele locuri o nunta tine cate trei zile, aici totul se limiteaza la o singura zi, iar ceremonialul este cam acelasi ca si in nuntile romanesti, la pregatiri participand mai multe persoane din comunitate.

La masa este invitata in general mai toata comunitatea, se strang bani pentru tinerii insuratei, iar daca tinerii nu sunt de religie neoprotestanta, atunci sunt chemati si lautarii; daca nu, se renunta la muzica. Robert Vaszi mai spune ca anual comunitatea isi mareste numarul, in fiecare an nascandu-se cate 45- 50 de copii.

In privinta locuintelor rromilor, aflam ca din cele 257 de case pentru cel mult douazeci la suta detin documente pe locuinte (acte de proprietate pe teren, case si autorizatie de constructie), ca majoritatea au fost construite dupa 1989 si ca saizeci la suta sunt construite din caramida, in timp ce restul de patruzeci la suta sunt facute din chirpici, cu fundatii nerezistente, aproape lasate la pamant din cauza faptului ca atunci cand ploua, apa picura pe la stresini neexistand jgheaburi de colectate si evacuare a apelor pluviale. Ianos Varga spune ca ploile care au afectat judetul Salaj in luna iulie au distrus trei locuinte (cocioabe) din comunitatea de rromi si au lasat unsprezece persoane si fara dramul de acoperis pe care-l aveau deasupra capului.

In prezent, drumul din comunitate este impracticabil, iar atunci cand ploua noroiul este pana la genunchi, insa exista promisiuni din partea primariei ca acesta va fi totusi facut, existand si un studiu de fezabilitate in aceasta privinta, spune reprezentantul rromilor din Pusta Vale in Consiliul Local simleu Silvaniei, chiar daca intre timp s-a pierdut o finantare externa din cauza faptului ca studiul de fezabilitate nu a fost efectuat la timp.

Invatamant segregat si scoala moderna

Circa treizeci la suta din comunitatea de rromi este analfabeta, in special cei care au varsta de peste 25 de ani si exista doar cateva persoane care au terminat o scoala de arte si meserii, spune Robert Vaszi, adaugand ca in urma cu aproximativ doi ani comunitatea a beneficiat de cursuri de alfabetizare cu o durata cuprinsa intre sase si noua luni, finantate de fundatia "Friedrich Elbert".

R. Vaszi povesteste apoi ca in localitatea Pusta Vale exista doar scoala pentru elevii din clasele I-IV care este frecventata doar de copiii de etnie rroma, aceasta constand in doua sali de clasa, unde invata aproximativ 150 de elevi si nefiind dotata cu retea de apa sau canalizare.

Acelasi lucru se intampla si cu gradinita, unde merg doar copii de etnie rroma si este situata la parterul bisericii din comunitate, fara a fi dotata cu apa potabila.

Desi copiii rromi ar fi dorit sa mearga la scoala din localitatea Pusta, scoala situata la circa un kilometru de comunitate, parintii copiilor romani din aceasta localitate nu au fost de acord, existand chiar unele conflicte si s-a renuntat la idee, mai spune barbatul.

Elevii din clasele V-VIII frecventeaza scoala din Cehei care se afla la o distanta de sapte kilometri de comunitate. Totusi, se pare ca aceste probleme vor fi in curand rezolvate. Ianos Varga povesteste ca in comunitate va fi construita o scoala printr-un program de reabilitare a infrastructurii scolare finantat de Ministerul Educatiei si Cercetarii, cu bani proveniti de la Banca Mondiala.

Viitoarea scoala din Pusta Vale va avea doua corpuri cu 12 sali de clasa si va fi dotata cu sistem de incalzire, geamuri termopan si grupuri sociale.

Avand in vedere situatia actuala, construirea unei asemenea unitati de invatamant este binevenita, mai ales ca aici vor putea invata atat elevii de etnie rroma din comunitate, cat si elevii romani din localitatea Pusta, iar elevii din clasele V-VIII nu vor mai fi nevoiti sa mearga sapte kilometri pana in Cehei.