Dar a unui preot care vrea cu orice pret sa ajunga la asfaltul orasului, chiar daca acesta este mic si se numeste Bistrita? Este suficient ca tatal tau sa fie un nume cunoscut printre clerici, sau mai este nevoie si ca socrul sa tina in miini destinele unui oras? Pare sa fie mai mult decat suficient.

Povestea noastra incepe brusc in primavara anului trecut. Atunci, prin Hotararea Chiriahala numarul 570 din luna aprilie a anului 2004, IPS Bartolomeu Anania a decis desfiintarea Centrului Comunitar pentru Tineret Bistrita (CeTin), infiintat in luna februarie 2001, prin vointa Arhiepiscopiei si pe teritoriul sau.

Prin hotararea Consiliului Local Bistrita nr. 25/2001 a fost aprobata participarea municipalitatii la proiectul Centrul Comunitar pentru Tineret. In aceeasi sedinta de consiliu a fost acordat si titlul de cetatean de onoare al Bistritei arhiepiscopului Vadului, Feleacului si Clujului, IPS Bartolomeu Anania.

In acel document de retragere se preciza ca, la baza deciziei, stau „gravele disfunctionalitati privitoare la respectarea Memorandumului de parteneriat si colaborare intre cei trei parteneri”, respectiv Arhiepiscopia Vadului, Feleacului si Clujului, Primaria Bistrita si organizatia internationala International Orthodox

Christian Charities (IOCC). Fara ca disfunctionalitatile grave la care se facea referire sa fie enumerate in cuprinsul hotararii sau pe alte cai. Este adevarat ca IOCC si-a retras finantarea la sfarsitul anului 2003, dar nu acesta a fost motivul pentru care Biserica si-a luat mana si binecuvantarea de pe CeTin.

Decizia respectiva implica retragerea Arhiepiscopiei din parteneriat, retragerea reprezentantilor bisericii din structurile de conducere ale Organizatiei CeTin Bistrita care se ocupa de gestionarea Centrului, dar si retragerea binecuvantarii date pentru functionarea Centrului Comunitar pentru Tineret, o chestiune nu chiar atat de grava pe cat suna, in cele din urma.

Consilierul muncipal de atunci Mihai Cazacu, in acelasi timp si membru in structurile de conducere ale Centrului, a declarat ca Arhiepiscopia a decis sa ia aceste masuri, intrucat membrii Adunarii Generale nu au acceptat ca director sa fie numit un preot desemnat de Arhiepiscopie, insa au numit un asistent social pentru aceasta functie, considerat competent de catre membrii Adunarii Generale.

Situatia a fost deosebit de grea pentru sustinatorii Centrului si pentru cei doua sute de copii care beneficiau de programele derulate prin intermediul acestuia, dar incetul cu incetul s-au gasit surse de finantare si activitatea merge si acum mai departe, in vreme ce reprezentantii Bisericii Ortodoxe Romane incearca sa isi faca loc din nou prin conducerea asociatiei.

Din informatiile noastre, preotul care a incercat sa intre in conducerea CeTin in 2004 a fost nimeni altcineva decat Viorel Creta, tocmai ginerele primarului Vasile Moldovan si fiul preotului bisericii de langa Spitalul Judetean.

O biserica pentru ginerele ratacitor

In aceasta toamna, dorinta preotului de a ajunge la oras este foarte aproape de a fi indeplinita, in conditiile in care noul cartier de locuinte ANL de pe strada Subcetate are nevoie de o biserica. Iar aceasta, la randul ei, de un preot.

In aceste conditii, in sedinta consiliului local din 28 aprilie 2005, 800 de metri patrati de teren din zona Subcetate au fost concesionate in mod direct noii Parohii, pe toata durata existentei constructiilor. Redeventa anuala a fost stabilita la numai 475.000 de lei vechi.

Ca doar, de unde nu se poate nici Dumnezeu nu cere! Contractul de concesionare a fost incheiat in 15 mai 2005 iar, consecutiv aprobarii constructiei, a fost pusa deja temelia viitorului lacas de cult.

Este adevarat ca la locul constructiei nu poate fi vazut nici un panou cu elementele de identificare ale lucrarii, dar atunci cand actiunea este supravegheata de sus, de foarte de sus, nici nu mai este nevoie de asemenea detalii.

Tatal parintelui Creta este prezent deja la fata locului, pentru a supraveghea si a da directive muncitorilor pe care ii mai cinsteste din cand in cand cu cate o bere rece. Bunavointa administratiei muncipale fata de familia Creta s-a mai aratat in cateva randuri, asa ca nu ar fi nici o surpriza.

A devenit celebru cazul casei parintelui Creta, lipita de biserica de langa Spitalul Judetean, unde acesta slujeste. In acel loc, fata bisericeasca sustinea ca va construi o magazie cu cele necesare lacasului de cult.

Atata vreme cat casa a ajuns chiar si in paginile unui saptamanal central de moravuri grele, nici biserica nu putea ramane mai putin celebra.

Pe afisul care a anuntat programul editiei din acest an a manifestarii de inalta inspiratie culturala dedicata tuturor bistritenilor de catre primarul Moldovan, s-a infipt si biserica la care acesta slujeste, ca si monument arhitectonic de frunte al municipiului.

Parintele Creta este un om care se ocupa cu mare atentie de bunastarea sa si a familiei. Din informatiile noastre, parintele detine, in afara de casa lipita de biserica in care sloujeste, o casa parohiala, o vila pe strada Nasaudului si inca un apartament.

Din pacate, ar trebui sa fie printre primii care sa stie ca nimic din ceea ce agoniseste pe aceasta lume nu va putea fi dus pe cealalta. Acolo unde vom ajunge cu totii, mai mult sau mai putin pacatosi.