Poiana cu Narcise din Racas a fost data spre folosinta unor tarani, care o folosesc ca pasune si faneata
Poiana cu narcise din Racas, comuna Hida, o rezervatie naturala care a fost propusa, inca din 1975, sa faca parte din patrimoniul national a ajuns sa "evolueze", in timp, la statutul de pasune si faneata.
De fapt, ar fi, poate, eronat sa spunem ca Poiana a "evoluat" la acest statut, din cauza ca cei care s-au ocupat, in acel timp, de monitorizarea acestor rezervatii, au avut de furca cu exact aceleasi probleme.
Cu toate ca au existat zvonuri cum ca terenul pe care se intinde Poiana cu Narcise a fost cerut si retrocedat conform Legilor Fondului Funciar, primarul comunei Hida, Dumitru Petrus, a precizat ca terenul respectiv se afla la dispozitia Primariei Hida. "Nici vorba de asa ceva!", a spus primarul.
Cu toate acestea, primarul a mai adaugat ca suprafata pe care se intinde Poiana cu Narcise este data spre folosinta unor persoane din Chendrea, care obisnuiesc sa o si coseasca. Interesant acest lucru, cel putin din punctul de vedere al explicarii lipsei interesului turistilor pentru Salaj, doar pasuni se pot vedea cam peste tot.
Ar fi interesant, totusi, sa vedem ce au consemnat cercetatorii rezervatiilor naturale despre Poiana cu Narcise. Asta, doar asa, ca sa vedem ce-am avut si ce-am pierdut:
"Teritoriul pe care vegeteaza narcisele se afla pe teritoriul comunei Hida, la cumpana de ape dintre Agrij si Almas, Нn principal spre obarsia paraului Jernau (afluent al Almasului).
Populatiile speciei "Narcisus angustifolius" (numita local cocorotica) vegeteaza abundent, avand pe alocuri densitati de pana la 70 exemplare/metru patrat, Нn poienile situate Нn lunca si pe versantii paraului Jernau, Нntre paduri mezofile de stejar ╚peduii-culat╩ (Miloneanu, 1979).
Fitocenozele ierboase de aici sunt mezohigrofile, adaptati solurilor de lunca argilo-iluviale, pseudogleizate. Vegetatia forestiera este constituita de cenozele de ╚Quercus robur╩ si ╚Carpinus betulus╩, Нn care specia ierboasa edificatoare este elementul dacic ╚Melampyrum bihariense╩ (as. Melampyro ≈ Car pinetum).
Aceste paduri mezohigrofile au un rol important in ameliorarea conditiilor mediale necesare narciselor, contribuind, pe de-o parte, la drenarea naturala a luncilor, iar pe de alta parte, la mentinerea unui grad ridicat de umiditate a solului si a aerului Нn tot cursul perioadei de vegetatie.
Se propune spre ocrotire o suprafata de 1,5 ha, situata spre izvoarele Jernau-lui, deci aproximativ 1/10 din Нntreaga Нntindere pe care cresc narcise, intr-un loc unde plantele au densitatea maxima.
In vederea mentinerii narciselor este necesar sa se opreasca pasunatul (pajistea putНnd fi totusi cosita) si sa se restranga santurile de drenaj care au fost sapate Нn ultimul timp. Se impune de asemenea sa se duca o munca de lamurire cu localnicii pentru a nu distruge narcisele".
La toate acestea am mai putea adauga faptul ca, pe timpul "epocii de aur", se pare ca se acorda o mult mai mare atentie unor asemenea obiective turistice. Spre exemplu, Poiana cu Narcise era, din perioada primaverii, pana la inflorirea florilor, sub paza organizata, fiind interzisa culegerea narciselor. Asta, pentru ca Poiana sa poata fi vazuta de catre toti cei care veneau in zona.
Si, din cate spun batranii, veneau destul de multe persoane, avand in vedere ca inflorirea narciselor se sarbatorea printr-o reuniune campeneasca, la care participau turisti si persoane din mai multe judete.
