Numeroasele sesizari ale conducerii muzeului, precum si ale Ordinului Arhitectilor din Romania, filiala Transilvania, nu au fost luate in seama de liderii CJ.
Directia de Urbanism a trecut peste Comisia Monumentelor atunci cand a obtinut autorizatia de constructie pentru Parcul Industrial, iar astazi incearca din nou sa evite institutia, chiar daca din partea ei au venit cele mai multe sesizari cu privire la neregulile comise la constructia parcului.
In urma cu doua zile, seful Directiei Tehnice de Urbanism din cadrul Consiliului Judetean, Radu Spanu, a primit vizita reprezentantului Ministerului Culturii, Irina Iamandescu, care a solicitat ca partile implicate sa ia masuri pentru consolidarea versantului care pericliteaza Muzeul Etnografic.
Implicarea Ministerului Culturii in chestiunea Tetarom a fost tinuta secreta de catre reprezentantii CJ. Nici macar organizarea sedintei de astazi, in care urmeaza sa se stabileasca masurile efective ce vor fi luate pentru stabilizarea versantului ce risca sa se prabuseasca, nu a fost facuta publica.
Mai mult, Radu Spanu a omis, voit, sa invite conducerea Comisiei Zonale a Monumentelor (CZM), institutie pe care de altfel a reusit s-o "faulteze" inca de la inceputul proiectului de realizare a parcului industrial.
"Nu le-am dat avizul si totusi au obtinut autorizatia de constructie", a declarat vicepresedintele CZM, Nicolae Sabau. "Nu am fost invitati sa participam la sedinta de maine (azi – n.red)", a spus Sabau, adaugand ca este absurd ca deciziile privind monumentele din patrimoniul national sa fie luate in lipsa reprezentantilor forului care le protejeaza.
Directorul Muzeului Etnografic, Simona Munteanu, a declarat la randul sau ca nu stie cine anume va participa la intalnire. "Ni s-a spus doar ca ne intalnim la Consiliul Judetean pentru a gasi solutii pentru consolidarea versantului de langa parcul industrial", a declarat Munteanu.
Studii geotehnice "de-a moaca"
Conducerea Muzeului Etnografic i-a sesizat Consiliului Judetean faptul ca lucrarile executate la parcul industrial (sapaturi adanci la piciorul pantei, circulatia camioanelor grele, compactarea terenului cu cilindru compresor si vibrator, si nu numai) au format crapaturi in pamant si au deplasat terenul pe care se afla amenajata sectia in aer liber.
Mai mult, casele din interiorul muzeului au fost deja afectate din pricina deplasarii fundatiilor. "S-au format crapaturi adanci in pardoseli, in tencuieli si in sistemele de incalzire ce sunt amplasate direct pe pamant", sustin reprezentantii muzeului intr-o sesizare care a ajuns si la CJ.
Reprezentantii CJ au sustinut ca vinovata este societatea Alpine, cea care a executat proiectul parcului industrial. "Societatea contractata a preferat sa lucreze dupa cu totul alte proiecte tehnice", au declarat autoritatile. Cu toate acestea, plansa de santier indica drept prim coordonator compartimentul tehnic al Consiliului Judetean.
Unul dintre reprezentantii firmei Interproiect, Emanoil Tudose, care s-a ocupat de partea de amenajari a parcului industrial sustine ca s-au facut o multime de studii geotehnice la Parcul Industrial Tetarom, dintre care cel mai avizat a fost cel al lui Augustin Popa, profesor la Universitatea Tehnica din Cluj.
"Nu se putea estima in prealabil ce anume s-ar putea intampla cu versantul", sustine Tudose. Acesta a mai precizat ca, in opinia sa, parcul industrial nu intampina probleme majore.
"Din pacate, constructorii au avut ghinion, ploile le-au ingreunat munca, iar pamantul in sine nu se lasa foarte bine lucrat", a mai spus Tudose, precizand ca atunci cand Interproiect a executat lucrarile de amenajare a intampinat probleme, pentru ca terenul este format din structuri de argila si a fost foarte greu de compresat. Tudose considera ca versantul care risca sa se prabuseasca poate fi consolidat.
"Nu facem presiuni…"
Directorul Muzeului Etnografic, Simona Munteanu, a declarat ca institutia a primit 20.000 de lei pentru saparea unor santuri (rigole), prin care sa se scurga apa. "In rest, asteptam sa vedem ce se intampla astazi", a mai spus Munteanu. Ea a precizat ca nu vrea sa faca presiuni, insa chestiunea versantului trebuie solutionata de indata.
Cu toate ca a facut o multime de sesizari la CJ, acestea ramanand in mare parte fara ecou, Simona Munteanu sustine totusi ca muzeul e in relatii bune cu CJ. "Nu sunt eu in masura sa spun daca trebuia sau nu sa se construiasca acolo, a fost hotararea Guvernului. Eu vreau doar sa punem la adapost muzeul", a declarat Munteanu.
De-a lungul timpului s-au facut mai multe speculatii cum ca directorul Muzeului Etnografic ar fi facut o intelegere pentru ca cele 24 de hectare incluse in proprietatea Muzeului Etnografic sa treaca in proprietatea Tetarom.
In virtutea acestui schimb, muzeul ar fi beneficiat de niste facilitati din partea CJ, astfel incat aceasta institutie sa nu puna bete in roate in momentul inceperii constructiei.
De altfel este cunoscut faptul ca sediul Muzeului Etnografic, de pe strada Memorandumului, a beneficiat de reparatii capitale, in timp ce Muzeului de Arta, aflat in paragina, de abia i s-au aprobat, nu cu mult timp in urma, banii necesari pentru renovarea salii de expozitie.
"Cand s-a facut schimbul de teren, director era Tiberiu Graur", a declarat Simona Munteanu, precizand ca si-a luat postul in primire de abia cand au inceput constructiile.
Ceea ce nu s-a mai spus pana in prezent se refera la faptul ca legea de functionare a parcurilor tehnologice si industriale prevedea ca terenul pe care urmeaza sa se construiasca sa aiba infrastructura pusa la punct. Radu Spanu a negociat totusi pentru terenul Muzeului Etnografic, dat fiind faptul ca-l putea obtine gratuit.
Ca atare, investitia a fost cheltuita pe drumuri, retele electrice, canalizare etc. Acesta este si motivul pentru care parcul industrial de la Cluj nu-si gaseste inca finalitatea.
