Din curiozitate sau din dorinta de a-si innoi garderoba fara sa simta prea mult la buzunar, iesenii se inghesuie la fiecare targ de haine sa isi plimbe privirea printre standurile producatorilor si importatorilor de imbracaminte si incaltaminte. Acestia din urma speculeaza din plin interesul si larghetea pungii cumparatorilor.
Unii dintre participantii la astfel de manifestari vin periodic la Iasi, fapt ce demonstreaza ca, fie nu si-au pierdut speranta ca data viitoare le va merge mai bine, fie ca vanzarile ai multumesc antr-atat ancat nu pierd ocazia sa repete ?fericita experienta?. ?Pentru unii producatori a devenit deja o obisnuinta sa participe la targurile de haine de la Iasi.
Am discutat cu cei care vin periodic la astfel de evenimente si majoritatea ne-au spus ca e vorba mai mult de vanzare si mai putin de contracte. Multe magazine se aprovizioneaza de aici, cu atat mai mult atunci cand se schimba sezonul. Problema este ansa ca nu exista o baza de date cu firmele de confectii, dar de obicei participantii la targuri tin legatura antre ei.
Nu putem spune ca e cea mai buna piata din punct de vedere al veniturilor, dar putem afirma ansa cu certitudine ca publicul din Iasi e cel mai receptiv la targurile de haine?, declara Mihaela Serghie, director executiv al firmei ?Pluri Consulting Grup? SA, organizatorul Targului National de ambracaminte, ancaltaminte si accesorii.
Confectionerii ieseni exporta anual produse de peste o suta milioane euro
Potrivit statisticilor, romanii se ambraca an mare parte cu hainele producatorilor ieseni, care asigura 50 la suta din productia interna. ~n cele mai multe cazuri ansa, ambracamintea ieseana merge peste hotare, producatorii autohtnoni exportand anual an Comunitatea Europeana produse de peste 100 milioane euro, an timp ce Romania exporta anual sapte miliarde de euro.
Dupa Bucuresti, Iasul este urmatorul an top an industria confectiilor, iar pe lista urmeaza orase ca Bacau, Covasna si Vrancea. China ramane ansa cel mai mare exportator, detinand 29 la suta dintr-o piata care se anvarte an jurul a 280 miliarde euro.
Pentru a face fata concurentei asiatice, producatorii locali vor trebui ansa acum sa-si faca un loc pe piata autohtona prin produsele cu care sant greu de imitat. Firmele vor fi obligate de conjunctura sa-si adapteze productia la segmentele tinta traditionale, spre deosebire de chinezi, orientati spre productia de masa.
Producatorii care lucreaza an lohn, cu serii scurte si cu termene de livrare foarte scurte nu vor fi afectati astfel, ansa nu pot ignora faptul ca atat chinezii, cat si indienii vin puternic din urma. Asiaticii au investit masiv an retehnologizare si au cumparat utilaje textile performante, datorita carora obtin si o calitate mai buna a produselor.
