Cetatea dacilor ascunde gunoaie! Peste o tona de deseuri nereciclabile au fost pur si simplu ingropate intre zidurile Cetatii Sarmizegetusa de catre arheologi. Paradoxal, tocmai de cei care ar trebui sa protezeje cel mai important sit din tara. Societatea civila a gasit insa un mijloc original de protest.

Profesorii universitari de la Facultatea de Istorie din Cluj-Napoca nu numai ca au aruncat tot ce nu le-a fost de folos, dar au si ingropat multe gunoaie la doar cativa metri de sanctuarele sfinte ale dacilor. Nesimtirea arheologilor clujeni a determinat o reactie dura a societatii civile.

Reprezentantul Fundatiei Renasterea Daciei a pus mana pe unelte, a dezgropat gunoaiele, le-a pus in saci si le-a adus plocon autoritatilor. Fiecare sac avea inscris locul unde urma sa ajunga. Vladimir Brilinsky, presedinte al Fundatiei Renasterea Daciei Transilvania, spune ca s-a ingrozit cand a vazut cum arata cetatea Sarmizegetusa.

Gunoaiele acopera toata coasta de nord-est a dealului, spre Valea Tampului. Restul deseurilor au fost stranse in trei gropi ramase neacoperite pentru ca, in alte trei locuri, arheologii au aruncat pamant deasupra. "De sapte ani, o satra de arheologi si studenti pangareste cetatea. An de an, lasa in urma lor doar mizerii. Isi fac nevoile in cetate, aprind focul si chiar fac sex in roaba.

Acum au gasit solutia: au ingropat la nici cinci metri de vestigii PET-uri, conserve, tampoane. Pute de-ti vine sa vomiti", povesteste suparat redactorul revistei Dacia Magazin. Si cum un PET se degradeaza in mai mult de o mie de ani, orice om isi poate inchipui ce vor gasi acolo colegii de peste veacuri ai asa-zisilor arheologi de astazi.

Brilinsky declara ca de sapte ani atrage atentia autoritatilor ca istoricii "cu scoala" mai mult distrug decat descopera. Demersurile sale nu au avut nici un rezultat.

Drumurile catre cetate s-au degradat continuu macinate de TAF-urile care transporta lemnele taiate dintr-o zona protejata, asa ca doar masinile 4x4 se incumeta pana sus, spre disperarea celor care incearca sa scoata un ban din turism.

Cu mainile curate

Nu este primul "amanunt" uitat de responsabilii siturilor. Anul trecut, administratia Muzeului Civilizatiei Dacice si Romane din Deva impreuna cu cea a Directiei de Cultura au privit nepasatoare cum firma aleasa de Ministerul Culturii intra cu buldozerul in cetate. Doi muncitori necalificati si nesupravegheati acopereau pietrele scoase de arheologi din ziduri cu valuri de pamant.

Totul cu binecuvantarea aceluiasi profesor universitar, vestitul Ioan Glodariu. Pietrele dacice erau ingropate, in timp ce la lucrarile de refacere se folosea piatra de rau si nu andezit, material care a rezistat peste vremuri. Si acum, autoritatile s-au spalat pe maini grabnic. Sacii umpluti cu resturile taberei clujene au fost lasati la poarta institutiilor vineri dimineata.

Proaspatul director al Directiei de Cultura a primit unul tocmai de ziua sa de nastere. Lui Ioan Sicoe insa nu i se pare ca arheologii au gresit prea mult. "Este adevarat ca au lasat mizerie, dar cred ca se face prea mare caz de asta. Oricum, tabara a fost una autorizata de Comisia Nationala de Arheologie, iar domnul Glodariu este vicepresedintele comisiei.

Ma surprinde ca s-a ajuns la asemenea proteste, doar nu le era greu sa-l duca jos, in vale", spune Sicoe, uitand ca, de fapt, nu era prima data cand Sarmizegetusa se umple de gunoi iar ei tolereaza comportamentul celor din tabara de arheologie. Sacul depus pe scarile Consiliului Judetean a disparut urgent, carat de un functionaras la tomberon, fara ca sefii sa intrebe macar despre ce este vorba.

La Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane, arheologii autohtoni s-au spalat pe maini de gestul colegilor clujeni. Conducerea muzeului crede ca si-a facut datoria, pentru ca a sesizat forurile superioare. "Nu este normal ce au facut. Eu cred ca gunoiul trebuie adunat si apoi dat foc.

Am facut peste zece sesizari la Ministerul Culturii, al Mediului, la Paduri", spune Adriana Pescariu, directorul muzeului devean, aratand de fapt un raspuns venit pentru o cu totul alta chestiune, cea a arborilor cazuti in cetate si care nu pot fi taiati.

Responsabilii Parcului Natural Gradistea Muncelului-Cioclovina, care administreaza rezervatia, recunosc ca nu pot face nimic, pentru ca regulamentul lor de functionare nu este aprobat.

Mihaela Ionescu, de la administratia parcului, spune ca s-au bazat pe bunul simt al arheologilor si nu au supravegheat zona cum ar fi trebuit, dar ca, impreuna cu Garda de Mediu - unde comisarul sef a primit un sac taman la o luna de la instalare - vor incerca sa aplice o amenda sefului de santier.

Membrii Fundatiei Renasterea Daciei spun ca protestul lor este de-abia la inceput. De acum incolo, vor sesiza UNESCO, Green Peace si alte foruri internationale fiindca autoritatile locale nu sunt capabile sa protejeze cetatile dacice.

In realitate, cetatile dacice sunt incluse pe lista de monumente a UNESCO care, cel mai probabil, se va razgandi si va retrage sprijinul celor care nu misca un deget pentru istoria nationala. In plus, directoarea Adriana Pescariu habar nu are in ce stadiu este proiectul PHARE prin care sunt aprobati 7,2 milioane de euro pentru refacerea zonei si a drumurilor de acces.

Munca de o zi a aparatorului cetatilor a fost atent supravegheata de politistii de la serviciul patrimoniu al IJP, neobisnuiti ca sapaturile la Sarmizegetusa sa scoata la iveala doar gunoaie. "Trebuie privita latura morala: nimeni n-ar trebui sa ingroape gunoaie in situri.

Gestul meu nu trebuie luat ca lipsa de respect pentru autoritati, ci se vrea un semnal de alarma", recunoaste Vladimir Brilinsky. Un semnal care a smuls ceva promisiuni pe la proaspetii cadorisiti cu saci bine umpluti si urat mirositori.

Sefii de la Directia de Cultura au promis ca vor sesiza ministerul de resort, directorul muzeului ca va avea mai mare grija de zona, iar Garda de Mediu va aplica o amenda strasnica administratiei Parcului Natural pentru ca angajatii lor nu si-au facut datoria. Nimeni nu stie daca seful de santier, profesorul Ioan Glodariu, va fi macar admonestat pentru felul in care intelege sa-si faca meseria.

Cert este ca vicepremierul Gheorghe Pogea a auzit de originalul protest si i-a promis lui Brilinsky o audienta la ministrul Cultelor. "In zona sunt probleme grave: cetatile nu sunt aparate, peste 40.000 de metri cubi de masa lemnoasa zac prabusite de furtuna in situri, iar minele de uraniu nu sunt inchise si conservate ca la carte.

Mai mult, arheologii clujeni tin mortis sa-si aseze o cabana in cetate", enumera redactorul sef al revistei, anticipand subiectele care ii vor fi puse pe tava ministrului.