Una din atributiile Agentiei pentru Protectia Mediului (APM) Constanta o reprezinta protejarea si conservarea ariilor naturale inscrise in patrimoniul national, dar si a speciilor de flora si fauna salbatica de interes european, cu atat mai mult cu cat acestea au carater de specii strict protejate.

Desi activitatea biologilor (doi la numar) care lucreaza in domeniu ar trebui sa fie constituita din identificarea speciile pe cale de disparitie, participarea activa atat prin munca in teren, cat si prin documentare la delimitarea problematicilor ce tin de ariile protejate si chiar de initiere de propuneri, lucrurile nu stau tocmai asa.

Ba mai mult, biologii din cadrul compartimentului Conservarea Biodiversitatii din cadrul APM se plang de… lipsa de date. Regiunea Dobrogei este una destul de bogata in ceea ce priveste diversitatea de specii de fauna si flora. Data fiind unicitatea lor, destule specii de animale sunt incadrate in categoria „strict protejate”.

„Speciile protejate se gasesc cu precadere in zonele umede, adica lacul Techirghiol, Olteni, Dunareni. Sunt amenintate atat ele ca specii, cat si habitatele lor. Totul pleaca de la lantul slabiciunilor. Omul invadeaza habitatul respectiv din motive economice, habitatul este distrus, deci este afectata si fauna”, ne-a declarat biolog Loreley Jianu, consilier in cadrul APM.

Si asta in conditiile in care zonele umede sunt folosite ca zone de exploatatie piscicola. Cele mai numeroase specii protejate din Dobrogea sunt pasarile, cum ar fi exemplu pescarusul albastru si pescarusul cret, cormoranul, starcul, rata cu cap alb, dar si pasari rapitoare precum uliul, eretele, chira de balta, fluierarul.

Exceptand cele cateva date despre zonele protejate, „pe care ni le mai trimit administratorii sau le luam noi cand ne mai cheama”, dupa cum a subliniat biolog Loreley Jianu, informatiile privind biodiversitatea Dobrogei sunt luate numai din carti.

Angajatele APM, doua la numar in cadrul compartimentului Conservarii Biodiversitatii, se plang de volumul mare de munca si de lipsa surselor de informare din teritoriu. Drept pentru care, documentarea se face numai din carti sau reviste de specialitate, si nici aceea nu este prea completa.

APM munceste doar dupa cum spune la revista

Astfel, potrivit declaratiilor biologului Loreley Jianu, nu exista date privind numarul specimenelor pe cale de disparitie. „Aceste informatii sunt culese numai de institutiile de cercetare sau de cercetatori, si la care nu avem acces decat daca sunt publicate. In caz contrar, nici un biolog nu are interes sa ne ofere noua rezultatele muncii lor”, a mai declarat Loreley Jianu.

Trebuie mentionat insa ca, deocamdata, la nivelul tarii noastre nu exista modalitati pentru realizarea unei statistici exacte, cum ar fi intrebuintarea unor dispozitive GPS de urmarire a animalelor. Daca la pasari procedeul este mai simplu, aceste dispozitive avand forma unor inele, la mamifere inca exista o problema in ceea ce priveste monitorizarea lor.

La nivelul judetului Constanta, alte specii protejate sunt nevertebratele, „foarte rare si deosebite, dar nici noi nu avem un inventar clar”, ne-a mai declarat Loreley Jianu.

Cat despre speciile de pesti, Loreley Jianu afirma ca sunt „mai putine specii protejate, strict protejate fiind cetaceele din Marea Neagra, adica delfinii „Delfin delfis” si „Focena Focena”. In ceea ce priveste munca de teren, care ar trebui efectuata de reprezentantele APM, nici in acest caz perspectiva nu este mai de bun augur.

Astfel, dat fiind faptul ca in compartimentul respectiv exista doar doua angajate, munca de teren este lasata mai la urma. In acest fel insa, fara a cunoaste probleme concrete din teritoriu, este afectata si o alta componenta a activitatii compartimentului, si anume initierea de propuneri si aplicarea de masuri pentru mentinerea sau restabilirea populatiilor speciilor si habitatelor.