De anul viitor, subventiile pentru litrul de lapte vor disparea. In plus, fermierii care produc grau, porumb si floarea-soarelui risca sa nu-si mai recupereze investitiile, pentru ca statul nu mai doreste sa subventioneze aceste culturi in zone fara performanta in acest domeniu, cum este Clujul.

Cine vrea sa fie auzit la Minister, de acum inainte, trebuie sa faca parte dintr-o asociatie puternica – au mai spus oficialii de la Bucuresti.

Ultimele modificari legislative sunt menite sa schimbe radical infatisarea agriculturii romanesti, in urmatorii doi ani. Conditia de baza este aceea ca guvernul actual sa aprobe bugetul solicitat de Ministerul Agriculturii, care cere sume cu pana la 1,8 ori mai mari decat cele alocate in 2005.

Doar pentru sustinerea cofinantarii masive pe masurile Sapard este nevoie de 10.000 de miliarde de lei vechi, dupa cum a estimat ministrul secretar de stat Nicolae Lazin, prezent ieri la Cluj. „Agricultura este acum o prioritate pentru guvern, pentru ca Uniunea Europeana este dispusa sa investeasca in aceasta ramura.

In plus, Romania are un potential subexploatat, care ar putea constitui un real motor economic, daca ar fi bine directionat si utilizat", a precizat Lazin. Acesta sustine ca agricultorii vor fi trebui sa se reprofileze pentru a produce performant, in zonele din agricultura in care nu avem limite si nici concurenta in acest moment.

Gata cu cerealele!

Clujenilor li s-a explicat ca trebuie sa accepte ca aceasta regiune nu este una in care pot fi obtinute recolte record, performante, in culturile de cereale. „Toti romanii stiu sa cultive traditional grau, porumb si floarea-soarelui. In lume sunt multe alte state care produc de mult mai multe ori decat noi cantitativ si mult mai ieftin.

Statul roman nu va mai subventiona productia neperformanta de astfel de cereale, iar Clujul nu este o regiune in care sa puteti face performanta in aceste culturi", a rostit apasat Lazin in auzul producatorilor clujeni.

El a mai spus ca nu putem trece cu vederea faptul constatat si anume ca, in prezent, in portul Constanta graul de panificatie adus din Ucraina, de calitate superioara pentru panificatie, costa 120 de dolari tona, in timp ce graul produs in zona este slab calitativ si nu poate fi folosit in panificatie, dar costa 5000 de lei kilogramul, cu aproape 2000 de lei in plus fata de graul de import.

Nicolae Lazin a subliniat ca statul si-a creat baza legislativa care sa-i permita sa intervina pe piata graului si sa retraga, prin achizitie, excedentul de productie. „Consumul lunar de grau al brutariilor din Romania este de 150.000 de tone. Imaginati-va cum va fi atunci cand statul va cumpara si va retrage astfel de pe piata 100 – 200.000 de tone", a adaugat Lazin.

Bani pentru fermieri adevarati

„Prin programele pe care le vom sustine cu incepere din ianuarie 2006 si prin cofinantarile pe care le promovam inca de pe acum incurajam categoric crearea de ferme zootehnice performante", a declarat si directorul Directiei pentru Implementarea de Politici de Cresterea Animalelor din cadrul MAPDR, Viorel Borsan.

El spune ca, in zona de nord a judetului Cluj si in Bistrita Nasaud, exista deja peste 80 de proiecte de ferme care asteapta finantarile majorate. „Pana acum, programele SAPARD nu finantau si achizitionarea de material saditor sau de animale. Guvernul vine sa subventioneze din fonduri special create si achizitiile de acest tip", a precizat Borsan.

Astfel, cele mai mari subventii se vor indrepta spre microfermele care produc lapte in parametrii de calitate si de cantitate conformi cu cerintele europene. „Va conta calitatea, cantitatea, dar si rasa animalului de la care este recoltat laptele, pentru ca asta influenteaza calitatea produsului", a mai adaugat Borsan.

De altfel, a subliniat si Nicolae Lazin, Romania se confrunta cu cea mai mare disfunctionalitate din sistemul agricol din intreaga ei istorie. Pana acum, spun oficialii MAPDR, in comunism, balanta era de 3 la 1 in favoarea vegetalului.

„Productia de pe 3 milioane de hectare nu poate fi consumata, pentru ca efectivul de animale este extrem de redus, chiar si in zonele cu potential excelent pentru aceasta activitate, cum este Clujul", a mai adaugat Lazin.

Cooperativizare in stil UE

„Una dintre marile probleme ale sistemului agrar este si aceea ca procesatorii s-au dezvoltat unilateral si nu le-au permis producatorilor sa devina actionari ai fabricilor mari de procesare, gen Napolact sau Friesland", a declarat Borsan. Aceasta balanta de forte trebuie sa se schimbe si sa se echilibreze, spune el, pentru ca producatorii sa primeasca un sprijin real in dezvoltarea lor.

„Comisiile ministeriale in care procesatorii si producatorii discuta si fac propuneri au ajuns sa functioneze, iar producatorii mari sau asociatiile profesionale cu putere au invatat sa se bata pentru un loc in aceste comisii.

Nu se poate altfel. Daca vor sa fie auziti la minister si daca vor ca nevoile lor sa aiba o solutie, producatorii trebuie sa invete sa se asocieze si sa se implice in actul de luare a deciziilor in ministere, altfel n-au decat sa iasa din joc", a subliniat Borsan.

Cu alte cuvinte, micii producatori, fara a fi exclusi de pe piata, trebuie sa se alieze si sa invete sa munceasca impreuna, nu doar pentru a-si apara interesele, dar si pentru a beneficia de subventiile mult mai mari care, dupa 1 ianuarie 2006, vor fi acordate pentru performanta.

Productie fara limite in UE

Oficialii Ministerului Agriculturii le-au explicat producatorilor clujeni ca singura lor sansa de supravietuire in anii urmatori, pana la aderare, dar mai ales dupa aderarea Romaniei la UE, este sa produca acele bunuri care au cerere nelimitata pe piata europeana si pentru care nu exista limita de cote la productie.

„In acest moment, creste consumul de carne de pasare si peste, de lapte, legume, fructe. Avem la dispozitie o piata enorma, care va inghiti oricata productie, iar romanii pot sa asigure aceasta productie, pentru ca avem resurse si acum sunt si bani pentru viitorii fermieri, cu conditia ca acestia sa fie competitivi.

Oricat in, hamei, tutun, legume sau fructe am produce, tot n-am putea acoperi toata cererea, iar piata de desfacere este asigurata in acest moment", a conchis Nicolae Lazin.