In Dorohoi, in Bucuresti sau aiurea in lume drepturile minoritatilor sint respectate cu sfintenie. In caz de nu, o armata intreaga de organizatii neguvernamentale si aparatori din oficiu ai drepturilor omului te pun la zid si te executa cu armele legii de nu te vezi.

In America, celor cu pielea pigmentata in culoarea visinatei n-ai voie sa le zici indieni ca primesti amenda in cel mai fericit caz. Formularea corecta este "nativi americani ".

Celebru in acest sens al incercarii chinuite de a nu ajunge la o discriminare rasiala este discursul unui senator de Alabama, care a inceput cu urmatoarea formula: "Doamnelor, domnilor si stimati negri!"

Tot altoind norme internationale si prevederi ale dreputrilor omului pe ignoranta noastra legislatie in acest domeniu, ajungem la situatii de incalcare flagranta a acestori drepturi cu privire la minoritati, insa nimeni nu sesizeaza ca tocmai izolarea ori separarea lor este un exemplu al discriminarii. Edificator in acest sens este recent infiintatul cartier dorohoian destinat in exclusivitate rromilor.

Pornit dintr-o generoasa initiativa a edililor locali de a rezolva problema locuintelor pentru rromii gazduiti pina nu demult in vechiul centru civic, aflat acum in prag de demolare, proiectul a savirsit printr-un grosolan atentat la drepturile omului. Sau al rromului, ca sa ne exprimam mai direct.

Ceea ce s-a facut la Dorohoi este un exemplu cum nu se poate mai elocvent de discriminare rasiala, fie si numai prin faptul ca anuleaza defintiv celelalte eforturi de integrare sociala a etniei mai sus pomenite.

Cartierul dorohoian destinat aproape in exclusivitate rromilor aduce simtitor de mult cu bantustanele din Africa de Sud ori cu rezervatiile indienilor din sudul Statelor Unite, aparute dintr-o necesitate a luptei pentru combaterea discriminarii rasiale dupa razboiul de secesiune.

Case facute la norma

Niste casoaie imense, desfasurate mai mult pe lungime, ca sa ocupe cit mai mult spatiu, se intind cu ostentatie peste partea de nord a Dorohoiului si s-ar fi extins poate si in comuna Broscauti daca niste pirdalnice legi administrativ teritoriale nu le-ar fi fost potrivnice.

"N-am visat niciodata sa am o casa a me ", s-a bucurat una din proaspatele beneficiare ale masurilor de protectie sociala pentru rromii dorohoieni. "Stii ceva? i-a replicat consortul ei. "Fac io ceva pe visul tau. Aici realitatea-i mult mai dura ".

Si imediat domnul rrom ne-a aratat cum ca la baie cam curge apa, ca gresie s-a pus numai pina la jumatate, ca puradeii pot sa-si rupa ortopedicele daca aluneca desculti pe faianta. O nenorocire. Un pericol public. De unde se deduce ca versurile celebrului slagar "hai, Katrina si ne-arata " sint false impresii despre dezastre in comparatie cu uraganul ce s-a abatut catre rromii dorohoieni.

Sa n-ai tu aer conditionat, sa n-ai vedere la strada mare si pe deasupra sa-ti mai puta si deodorantul pestilential al statiei de epurare din apropiere? Asa ceva nu e de conceput si prin urmare trebuie sesizate cit mai urgent forurile internationale de profil, organismele de aparare a drepturilor rromului, ca nu se poate ca un cetatean cinstit al patriei noastre sa fie deposedat de cele mai elementare conditii de trai civilizat. Ca de indatoriri o sa vorbim ceva mai la vale.

"Banditii astia au furat tot. Ce-au facut ei aici? Ia uite pina unde au pus faiant ", striga Daniela Iliuta, prima locatara iesita in cale din bantustanul de la Dorohoi. Daniela este dorohoianca din nastere, are 25 de ani si trei copii. Sot legitim inca nu are, dar traieste bine mersi cu Suraj Cobzariu ca doar se cunosc de-o viata. "Sintem in combinaj ", cum ii place ei sa spuna.

Asa, in "combinaj " au reusit sa obtina din partea Primariei un apartament, numai ca necazurile lor continua si nu dau semne ca se vor sfirsi vreodata.

In apartamentul lor lucreaza de zor o echipa de constructori tocmiti cu multa chibzuiala. Ridica faianta, schimba instalatia, zugravesc, fac modificari, dar cu multa retinere. Iar lipsa lor de entuziasm este transmisa chiar de chiriasa apartamentului. "Casa asta-i facuta la norma. E bataie de joc, nu-i lucru facut cu interes.

Trebuie sa dau acum din ajutorul social ca sa repar ", se plinge Daniela Iliuta. Copiii, imbracati in costumul lui Adam au facut derdelus pe gresia din bucatarie iar cind obosesc se intind pe canapelele noi si se uita la televizorul Philips, deasemenea nou. Pe linga toate astea mai au o problema pe care generoasa politica de integrare sociala a lor, nu reuseste sa o rezolve.

"Acum vine dom primar si ne pune sa platim gunoiul de unde am stat acolo. Dar de unde sa le dau eu daca socialul nu-mi ajunge nici de piine la copii. Ce mai luam din alocatiile astia, ca am muri de foame ". La televizorul Philips "Taraful " e dat la maxim si din boxele lui rasuna cintece mobilizatoare despre dusmani, bani, masini luxoase si alte probleme de larg interes pentru etnia Danielei.

Divortul, afacerea preferata a femeilor rrome

Alina Argeseanu e si ea nemultumita de modul precipitat al administratiei dorohoiene prin care era dumneaei convinsa ca s-a rezolvat problema locuintelor pentru rromi: "Ce ne-au adus aici? ca sa platim 500 de mii chirie. Si acum ne mai pun sa platim si gunoiul din urma. Care gunoi, daca noi n-am avut? " Alina are si ea trei copii, dintre care doi gemeni. Si mai asteapta unul.

Viorel, sotul ei nu lucreaza nici el, asa ca toti cinci traiesc din ajutorul social de doua milioane de lei. Sint foarte suparati pe noua lor situatie: au de platit atitea: "O gramada de lucruri, chirie, lumina caldura. Unde iese cu asta. Nici nu ne ajunge socialul de plata. Aicea nu se face deloc dreptate. Daca noi stateam ca sobolanii acolo, acuma ne-au adus aicea si ne-au pus sa platim. De ce nu vine televiziunea sa ne filmeze? "

Si drama rromilor dorohoieni instalati in bantustanul de linga Broscauti continua. Ana Cobzaru are si ea sapte copii si traieste doar din alocatia suplimentara. Laura Roman, la numai 30 de ani are deja patru copii si nici un venit. "Acum vreau sa bag divort, sa-mi dea si mie alocatie suplimentara. Ca asa a facut si Liliana Fieraru si a cistigat.

"Iei declaratie de la martori si cistigi sigur, ca si eu am cistigat la fel ", o sfatuieste Liliana, care are si alte motive sa-si sustina pozitia. "Sint divortata si am singura grija de copii. Nu pot sa las fetele la sot, ca el merge la femei si ce sa invete de la el ". Divortul a devenit o idee de afaceri pentru femeile din cartierul dorohoian al rromilor.

Alocatia suplimentara, in cazul in care copilul le ramine lor in intretinere, e sursa sigura de venit. Mai sigura decit "socialul ", in care nu-si pun prea mari sperante, fiindca administratia locala il retine de cele mai multe ori pentri chirie si celelalte indatoriri obstesti. Acolo, in centru, nu prea plateau, de aceea nostalgia vremurilor de odinioara inca mai persista printre ei.

Si Viorica Pricob, mama a doi copii a divortat recent din acelasi motiv. "Din ajutorul social abia de plateam datoriile. Am avut televizor, dar l-am vindut ca sa ne tragem lumina. Conditiile sint bune aici, dar la plata... Dincolo nu plateam decit lumina si cablul. Ieri am luat complementara si alocatia si le-am dat pe toate la domnul administrator ".

In vreme ce femeile din cartierul rromilor se pling de preturile mari ale darilor obstestesti, puradeii se plimba pe sub fustele lor si cer: "Mama, ne dai de mincare? " Iar mama ii respunde cu un amestec de mila si nervi: "Hai sa-ti dau un tricou pe tine, nu mai umbla in pielea goala! "

Separatism aprobat de autoritati

Fara sa-si dea seama, autoritatile din Dorohoi au reusit ceea ce nici cei mai performanti militanti ai nationalismului n-au gindit. Izolarea rromilor in rezervatia lor din marginea orasului este tot o forma se separatism, dar din acest punct de vedere nici organismele statului indreptatite sa combata rasismul nu sesizeaza acest lucru.

Secretariatul de Stat pentru Minoritati sare in sus cind un ziarist foloseste termeni precum "tigan ", "jidan " sau "bozgor ", amendeaza in stinga si in dreapta patroni de localuri care afiseaza inscriptii de genul "Nu primim rromi ", dar nu se sesizeaza din oficiu cind, cu acordul lor, edilii unor orase importante practica separatismul in masa.

Integrare sociala nu inseamna doar acordarea unor drepturi unei minoritati, ci mai degraba convingerea lor ca toti sintem vietuitori ai acestei planete si avem aceleasi drepturi si indatoriri.

In cartierul dorohoian destinat rromilor sint 36 de locuinte in care vietuiesc 48 de familii. Doar unul dintre ei are loc stabil de munca. "Ala de la alba-neagr ", cum este el definit de vecinii sai. In fata locuintei lui o antena parabolica asteapta a fi instalata pentru a lua si cartierul contactul cu lumea.

Ei si ce? Pina cind nu se vor stabili normative clare privind discriminarea rasiala, care in mod normal nici n-ar trebui sa existe, toate antenele din lume nu vor putea sa schimbe impresia ca minoritarii sind defavorizati din punctul lor de vedere si favorizati din punctul de vedere al majoritarilor.