La invitatia Consiliului Judetean Salaj, cu sprijinul Ambasadei Romaniei la Tel Aviv si a Institutului Cultural Roman din Israel, o delegatie de zece persoane din Emek Hefer, o regiune destul de „instarita" si dezvoltata a Israelului a vizitat Salajul (si vecinatatile) pentru a gasi judetul pe care il cauta, ca sa se infrateasca, de 6 ani.

Delegatia din care au facut parte specialisti in mai multe domeniim, au incercat sa vada cat se poate mai mult din starea judetului, intalnindu-se cu mediul de afaceri, discutand cu diversi actori sociali pe probleme de mediu, agricultura, de protectie sociala, de administratie locala si de turism.

Cand i-am intalnit, in cea de-a cincea zi a vizitei lor in Salaj, oaspetii erau „rupti" in mici factiuni: o parte s-a intalnit cu intreprinzatori din Zalau, o parte cu investitori din alte colturi ale judetului, o parte le-au vorbit pensionarilor despre protectia sociala din Israel.

Ellia Wohlgemuth si Arie Roiz Badran, impreuna cu directorul Centrului Creatiei Populare, Cristian Contras si cu arheologul prof. dr. Alexandru V. Matei s-au orientat spre castrul roman de la Porolissum. Ellia este ghid turistic de profesie, vorbeste limba romana, studiaza istoria si gerografia Romaniei din orice sursa, in orice limba ar fi scrisa.

„Masada" noastra

Pe drumul cunoscut spre castrul roman, prof. dr. Matei a oprit in repetate randuri microbuzul cu care am calatorit, pentru a le explica oaspetilor intreg contextul geo-politic in care a existat comunitatea din aceste zone: Drumul Sarii, spre Dej, Poarta Mesesana, liniile de aparare ale romanilor, mostenite apoi de cnezi si voievozi.

Pentru mai multa acuitate a informatiilor pe care se pregateau sa le „inregistreze" in memorie, Ellia si Arie i-au pus la dispozitie ghidului lor o harta si l-au asaltat cu o gramada de intrebari, care sa le detalieze datele, pe care deja le cunosteau, despre istoria europeana. Pentru ca profesorul amintea frecvent despre

„Masada noastra", oaspetii l-au intrebat, cu un soi de orgoliu patriotic, care este baza acestei comparatii, daca romanii au intampinat cumva o rezistenta similara celei pe care au intampinat-o la Masada din partea evreilor.

In vreme ce peisajul deluros se „prelingea" incet de-o parte si de alta a microbuzului si profesorul isi prezenta ultimele teze despre organizarea militara a romanilor, incercand sa ne faca sa ne imaginam lucruri dincolo de aparenta si de coama acoperita de paduri, la orizont s-a profilat o culme, izolata, de o forma deosebita. Oaspetii au inteles atunci „Why «our Masada»".

In special Ellia, care a plimbat multi turisti pe la Masada, a fost socata de asemanarea aproape perfecta de forma intre locul celebru al rezistentei evreilor si acest punct de atractie al Salajului.

„Aveti o tara asa de frumoasa, nu stiti ce sa faceti cu ea"

Dupa vama, dupa vestigiile templelor, dupa ce au auzit de primarul evreu Iacobus, prima intrebare a Elliei a fost: aici vin copii? in viziunea ei, istoria acestor locuri ar trebui invatata direct pe santierul arheologic.

A doua intrebare a fost daca in Salaj exista o facultate de arheologie, daca sunt studenti la istorie, geografie, arheologie care sa fie implicati intr-un schimb cu studenti din Israel. Studentii evrei, a fost de parere ghidul turistic din regiunea Emek Hefer, ar fi deosebit de castigati daca ar ajunge sa vada si sa lucreze pe un santier arheologic la castrul roman Porolissum.

„Destepti, romanii!", a apreciat Ellia, studiind privelistea de pe locul unde, inainte sa se prabuseasca, se aflau vestigiile unui fost turn de paza a trupelor romane. Desi atacata de un roi impresionant de insecte, care este un lucru deranjant pentru orice orasean, Ellia a exclamat: „Aveti o tara asa de frumoasa, nu stiti ce sa faceti cu ea".

Gandire practica, de evreu daca e sa facem apel la un stereotip cultivat de secole. Imediat, cuvantul de ordine a fost „proiect", ce s-ar putea face pentru turisti - camping, pensiuni etc., „cat de curand pot sa introduc Porolissum intr-un circuit de 11 zile pe care il am in Romania?"...

In carca lui Ceausescu

Cu un ascutit spirit critic, Ellia Wohlgemuth a subliniat ca ne lipseste initiativa de a ne valorifica punctele tari. Toata uitarea, delasarea si neexploatarea potentialului pe care-l avem, intarzierea unor decizii care sa ne aduca bunastare, este pusa, a observat Ellia, in seama „grelei mosteniri" a regimului comunist.

„Bietul Ceausescu", a subliniat oaspetele din Israel, „toate i le puneti lui in carca, si daca e mort demult".

Cautari incheiate. Prima infratire

„Veni. Vidi. Vici" spuneau romanii, pe care-i avem ca parte de istorie, atat noi, din Salaj, cat si cei din Emek Hefer. Dupa cele ce le-au vazut, delegatii israelieni au fost impresionati de potentialul judetului si au considerat ca judetul pe care il cautau ca sa se infrateasca a fost gasit.

A fost un lucru foarte important pentru ei (din cate i-au marturisit directorului CCT, Cristian Contras) ca au avut ocazia, in perioada vizitei lor, sa participe la inaugurarea unui Muzeu Memorial al Holocaustului din Nord-Vestul Transilaniei, intr-un oras din Salaj, mai precis la Simleu Silvaniei.

Astfel, concluzia vizitei a fost marcata prin faptul ca anul viitor, o delegatie a Consiliului Judetean Salaj va da curs invitatiei de a vizita judetul Emek Hefer, iar in prima jumatate a anului 2006 se va semna, foarte probabil, protocolul de infratire intre cele doua judete. Prima atat pentru Salaj, cat si pentru Emek Hefer.