Peste 10 mii de locuitori din zona de munte au ramas izolati de ploile din ultimele doua zile.

Prognozele pentru saptamina aceasta nu sint dintre cele mai imbucuratoare, ieri fiind transmisa si o avertizare hidrologica. "Mor oamenii ca soarecii in caz de incendiu!", ne-a spus viceprimarul din Cimpineanca.

Ploile au dat peste cap si planurile viticultorilor. Senatorul Jan Vraciu a fost inundat chiar in Parlament Ploile de toamna care s-au abatut din nou asupra Vrancei au creat noi probleme infrastructurii si locuitorilor.

Ieri, dupa 24 de ore de ploaie, au fost raportate la Prefectura doua drumuri rupte si un pod. Este vorba despre drumul judetean DJ 205D Naruja - Nereju, in comuna Paltin - punctul Prahuda.

Drumul a fost serios avariat la inundatiile din iulie, iar satenii reusisera sa umple cu balast portiunea rupta, astfel ca drumul devenise oarecum circulabil. Ploile din ultimele zile l-au afectat din nou, piriul Ocea, umflat, luind cu el toata lucratura oamenilor si izolind peste 10.000 de oameni, adica populatia comunelor Paltin, Spulber si Naruja, care nu mai au cum sa iasa spre Focsani.

"Incercam sa punem la loc ce-a luat apa, speram sa terminam pina seara, ca sa putem da drumul la circulatie, cit de cit, dar nu si daca mai ploua", ne-a spus primarul comunei Naruja, Cristian Pantus, care se afla aseara cu oamenii pe drumul judetean DJ 205D, incercind sa remedieze distrugerile cu un buldozer. Drumul national DN 2M Reghiu - Andreiasu fiind afectat de inundatiile produse acum doua luni, trecerea se facea printr-un vad, in punctul Raiuti.

Acesta a fost afectat si mai mult ieri de cresterea destul de mare a debitului riului Milcov, astfel ca circulatia a fost intrerupta total. Cei 2007 locuitori ai comunei Andreiasu si cei 300 ai comunei Reghiu au ramas, de asemenea, izolati. Autoritatile locale au raportat si ruperea unui pod, in satul Pietroasa, din comuna Cimpineanca, in punctul Nanu - Tudoreanca.

"Azi dimineata a fost luat de ape podul provizoriu pe care-l facusem noi din cadrele metalice recuperate de la podul vechi, luat de Milcov in iulie. S-a rupt orice contact intre cei 1000 de cetateni din satul Pietroasa si Cmpineanca. Oameni au ramas total izolati, mor cu zile in caz ca r avea nevoie urgenta de Ambulanta sau de Pompieri. Mor ca soarecii in caz de incendiu.

Am anuntat toate autoritatile, a venit si Armata, s-au uitat si au plecat, nici un ajutor!", ne-a spus viceprimarul comunei Cimpineanca, Nicusor Stoica. Circulatia pe toate cele trei obiective raportate ca avariate de viituri a fost intrerupta total, dupa cum a anuntat purtatorul de cuvint al Prefecturii, Catalin Dragulescu.

Precipitatii de maxim 51 de litri pe metru patrat

Precipitatiile cazute pina ieri dimineata nu au creat probleme pe cursurile de apa din judet, dar debitele au continuat sa creasca spre dupa amiaza. Potrivit specialistilor de la Sistemul de Gospodarire a Apelor (SGA) Vrancea, inundatiile au ocolit deocamdata judetul, nefiind inregistrate depasiri ale cotelor pe riuri.

Ieri se primise insa o avertizare hidrologica pentru intervalul 20-24 septembrie, care vizeaza bazinul

Putnei si al Rimnicului Sarat. "In urma precipitatiilor nu s-au produs cresteri pe cursurile de apa care sa atinga cotele de aparare. Nu sint probleme nici pe Siret, la diguri", a precizat Sergiu Mihaila, purtatorul de cuvint al SGA Vrancea.

Maxima de precipitatii a fost inregistrata in comuna Vintileasca, fiind de 51 de litri pe metru patrat. 47,1 litri pe metru patrat au fost la Nereju, 45,3 litri pe metru patrat la Herastrau, 35,7 litri pe metru patrat la Tulburea (pe Rimnicu Sarat, la Chiojdeni) si 33 de litri pe metru patrat la Lepsa.

Meteorologii au anuntat vreme ploioasa pina astazi, iar avertizarile transmise ieri de specialistii NM nu vizau si Vrancea. Precipitatii insemnate cantitativ, care local pot ajunge la 30-40 de litri pe metru patrat in 12 ore, mai sint asteptate pina miine seara, indeosebi in sudul tarii, in Muntenia si Dobrogea.

De asemenea, meteorologii au avertizat ca miine precipitatiile pot depasi izolat si 80 de litri pe metru patrat.

Ploile abundente au dat peste cap si planurile agricultorilor care se pregateau sa-si stringa recoltele. De asemenea, podgorenii vrinceni sperau ca, in zilele insorite, strugurii sa mai acumuleze ceva zahar. "Am cules joi, vineri si simbata, dar ploaia ne-a oprit din treaba.

Daca mai tine ploaia e posibil sa intre mucegaiul in vie si sa compromita recolta si asa mica", ne-au declarat Mitica Anghel si Adrian Suviteanu, doi viticultori din comuna Cirligele.

Senatorul Jan Vraciu a fost plouat in Senat

Senatorul democrat Jan Vraciu nu a scapat de inundatii nici in Parlament. Ploile abundente de ieri din Capitala si-au facut loc chiar in noul sediu in care s-au mutat senatorii din 1 septembrie. Jan Vraciu si-a scos umbrela in timpul dezbaterilor la Regulamentul Senatului, pentru a se proteja de picaturile de apa care se prelingeau din cupola.

"A fost o manevra de-a mea pentru a atrage atentia, pentru ca este o discrepanta intre caracterul monumental al cladirii si calitatea lucrarilor efecutate", ne-a declarat Jan Vraciu. Apa a curs in voie in Senat pina in jurul prinzului. In momentul in care s-a prezentat la lucrari, senatorul dmocrat a constatat ca apa se prelingea din cupola Senatului exact pe pupitrul sau.

Vraciu si-a facut rost de un prosop, cu care si-a aparat de apa locul de munca. Prosopul sau a trecut si pe la alti senatori care s-au plins ca au fo t inundati, printre care liberalii Mircea Cinteza si Norica Nicolai. La inceputul dezbaterilor din Senat, Jan Vraciu si-a deschis umbrela, de sub care a urmarit o parte din lucrari, fiind luat in cadru de televiziuni.

In sectorul ocupat de pesedisti a fost afectat de apa doar un pupitru, si acela gol. Potrivit lui Jan Vraciu, apa a mai patruns in holul Senatului, dar si in biroul presedintelui Nicolae Vacaroiu. Secretarul general Dan Vasiliu a spus ca situatia se datoreaza Trustului Carpati, care a amenajat sediul, dar si fostului dictator Nicolae Ceausescu, sub comanda caruia lucrarile s-au derulat indiferent de anotimp si nu au fost garantate.

Sumele investite de-a lungul timpului pentru amenajarea noului sediu al Senatului se ridica la 8.000 de miliarde de lei.