Doi pensionari isi traiesc frumos senectutea purtand grija singurei crescatorii de caprioare din Transilvania. Nobilele animale sunt crescute pentru carne, dar deocamdata la ferma nu s-a facut nici un sacrificiu.

Investitie romano-elvetiana

In urma cu mai bine de un an, o societate romano-elvetiana din Reghin, a reusit sa construiasca, intr-un timp record, o ferma de caprioare rosii scotiene in comuna mureseana Gurghiu. La vremea respectiva, ferma a fost populata cu 180 de animale, dar in prezent efectivul este undeva in jur de 100 de capete, intrucat unul dintre asociati s-a retras din afacere.

Ferma se intinde pe o suprafata de 100 de hectare de teren, iar caprioarele sunt crescute in 12 parcuri ce masoara intre 5 si 8 hectare fiecare, impartite in grupuri de 30 pana la 40 de capete.

Carnea de caprioara ce urmeaza sa fie produsa la ferma din Gurghiu poarta denumirea de „Natura Prima Venison" si provine de la animale care nu depasesc varsta de 20 de luni in momentul sacrificarii, iar printre tarile europene in care va fi exportata se numara Elvetia, Germania si Franta.

„Nu am crezut sa am asa o batranete frumoasa"

De ingrijirea caprioarelor rosii scotiene se ocupa sotii Ilona si Janos Szabo, pensionari, socrii proprietarului fermei, elvetianul Dominik Manu. „Suntem aici de peste noua luni de zile si nu credeam sa avem o batranete asa de frumoasa", a declarat, pentru „Evenimentul zilei", Janos Szabo.

„Este ceva minunat. De dimineata pana seara suntem printre caprioare. Au ajuns sa ne cunoasca, sa ne accepte, sa se apropie de garduri cand le strigam, dar daca simt miros de persoana straina, se indeparteaza in fuga", a mai spus acesta.

De la venirea aici, familia Szabo nu a fost scutita si de mici probleme. „Anul trecut, in perioada de rut, ne-am trezit cu un cerb venit din padure in mijlocul caprioarelor. Fiul nostru a vrut sa-l inchida intr-unul dintre tarcuri, care au peste doi metri inaltime, dar a sarit peste plasa de sarma fara macar s-o atinga", ne-a relatat Janos bacsi.

Acum, acesta are o alta problema. „De vreo cateva zile, o caprioara salbatica se tot invarte pe langa tarcuri. Trebuie sa ma uit tot timpul cu binoclul, sa vad in ce parte a fermei se afla, pentru a o putea alunga. Caprioarele noastre sunt vaccinate si nu am avut probleme de sanatate in acest an, dar ma tem ca nu cumva sa li se transmita niste boli de la cea salbatica", a mai spus acesta.

Totul despre caprioare

Mandru de averea lasata in grija, Janos Szabo sustine ca a fost nevoit sa invete aproape totul despre viata si comportamentul caprioarelor.

„Am o carte in care scrie totul despre ele. Aceste caprioare fac parte din tipul elaf, pe cand cerbii din padurile noastre fac parte din tipul rus. Femelele noastre ajung la 250 de kg, iar masculii pe la 400 de kg. Sunt mai mici in comparatie cu cerbii din salbaticie, dar au carnea foarte buna. Valoarea unui cerb este de 1.200 euro, in timp ce a unei femele este de 700 euro", a spus batranul.

Acesta ne-a mai spus ca in acest an au fost obtinuti peste 40 de pui de caprioara, dar de la infiintarea fermei si pana in prezent nu s-au facut sacrificari, deoarece proprietarii vor sa inmulteasca efectivul pana la 500 de capete.

Daca femelele au raspuns la chemarea lui, cerbii au fost reticenti.

„Am putea sa intram la ei, sa-i fotografiati, dar nu am curajul s-o fac in aceasta perioada, pentru ca sunt inainte de rut. Acum sunt mai nelinistiti si, chiar daca sunt pe jumatate domesticiti, in cealalta jumatate din ei a ramas salbaticia. Acum, femelele scad pana la greutatea de 150 kg, iar masculii pana la 190 kg. Nu stii cum pot reactiona, de la un minut la altul", a spus Janos Szabo.

Tot el ne-a spus ca nu are cunostinta ca in Romania sa mai existe vreo astfel de ferma si ca cea de la Gurghiu depaseste ca dimensiuni fermele de profil din Europa.

„Carnea de vanat contine doar jumatate din grasimea si colesterolul altor tipuri de carne, iar grasimea intramusculara este mai bine proportionata. Carnea de vanat este bogata in proteine si redusa in grasimi si calorii", ne-a impartasit, cu mandrie, din cunostintele sale Janos Szabo.

„Este ceva minunat. De dimineata pana seara suntem printre caprioare. Au ajuns sa ne cunoasca, sa ne accepte, sa se apropie de garduri cand le strigam." (Janos Szabo, crescator de caprioare)