Aproape 8.000 de botosaneni trebuie sa primeasca despagubiri de la statul roman pentru bunurile de care au fost deposedati abuziv incepind cu anii `40.

Ceva mai mult de jumatate dintre acestia sint fosti detinatori de terenuri, carora dupa Revolutie nu li s-a reconstituit dreptul de proprietate, pentru ca nu mai exista suprafete disponibile sau pentru ca terenurile ramase nu pot fi folosite pentru agricultura.

Este vorba de aproape 4.300 persoane carora trebuie sa li se acorde despagubiri, in functie de calitatea terenului pe care l-au avut in proprietate, intre sase si 27 milioane lei vechi, ceea ce inseamna ca, numai cu acestea trebuie sa se faca un efort financiar de 52,4 miliarde lei vechi.

Alti peste 800 de botosaneni, ale caror bunuri au fost sechestrate sau retinute in Basarabia, Bucovina si Tinutul Herta ca urmare a starii de razboi si a aplicarii Tratatului de Pace intre Romania si Puterile Aliate de la Paris, trebuie la rindul lor despagubiti.

Conform unui act normativ din 2003 acestia ar urma sa primeasca, intre altele, compensari pentru anumite recolte neculese in 1940, terenuri din aceeasi categorie cu cele pierdute in anii `40 si despagubiri banesti pentru case. Aplicarea legii stagneaza insa de mai bine de un an.

Normele metodologice de evaluare a dosarelor au aparut cu o intirziere de mai multe luni, iar Prefectura nu are fonduri pentru achitarea drepturilor banesti ce li se cuvin specialistilor ce ar urma sa lucreze la aplicarea lor. In consecinta, nu s-a putut face nici macar un calcul privind suma totala necesara pentru acordarea de despagubiri, nestiindu-se de citi bani ar fi nevoie.

Autoritatile pun accent pe despagubirile in natura

Autoritatile centrale si locale vor trebui sa faca un efort urias pentru despagubirea botosanenilor care au fost deposedati abuziv de case si terenuri in perioada regimului comunist.

Prefectura si primariile au primit 2.796 de notificari privind retrocedarea unor imobile sau acordarea de alte compensatii, au analizat 927 dintre dosare, iar pe jumatate le-au retinute pentru acordarea de despagubiri banesti, titluri de valoare nominala, actiuni ori compensare cu alte bunuri sau servicii.

Printre altele, au fost revendicate statia de tratare a apei potabile de la Catamarasti si sediul PD din bulevardul Mihai Eminescu, cladirile Scolii Speciale si Agentiei Locale pentru Ocuparea Fortei de Munca din Centrul Vechi si terenuri sau constructii anexe ale Spitalului Judetean "Mavromati " si Spitalului de Obstetrica-Ginecologie, sediile serviciilor de pasapoarte si politiei rutiere.

In unele cazuri, acolo unde imobilele revendicate nu adaposteau activitati de interes public, primariile au inapoiat cladirile sau terenurile fostilor proprietari. Alte aproape 1.900 dosare nu au fost inca solutionate astfel incit nu se cunoaste valoarea despagubirilor ce trebuie acordate.

Potrivit unei centralizari facute la solicitarea Guvernului, contravaloarea despagubirilor ce trebuie acordate la mai putin de un sfert dintre solicitanti se ridica la aproape 750 miliarde de lei.

"Trebuie sa le dai oamenilor inapoi ce le-a apartinut sau sa ii despagubesti. E dreptul lor, doar ca trebuie sa faca dovada cu acte pertinente ca au avut bunurile pe care le revendica ", afirma subprefectul David Salgau. Acesta mai spune ca se va pune accent pe retrocedarea in natura, chiar daca initial unii oameni au fost trecuti la despagubiri.

Reprezentantul Guvernului in Botosani este convins ca daca se face o remasurare a parcelelor reiese ca mai sint terenuri.

Bani ar urma sa primeasca doar refugiatii. Celorlalti ar urma sa li se acorde titluri de valoare la Fondul Proprietatea, care va fi constiuit din actiuni la BCR, Electrica, Distrigaz si alte societati, dar si din creantele Romaniei asupra unor state exotice, precum Congo sau Sudan

Inca doua luni pentru solicitarea proprietatilor confiscate

Proprietarii deposedati de bunuri imobile inainte de decembrie 1989 au inca doua luni pentru a solicita restituirea proprietatilor.

Guvernul a aprobat propunerea Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale de a prelungi pina la 30 noiembrie termenul stabilit initial la 22 septembrie, dupa ce numeroase persoane s-au plins ca nu au timp sa faca rost de actele doveditoare de la Arhivele Statului.

"Era de asteptat ca Guvernul sa ia o astfel de masura ", a declarat Mihai Axinte, directorul Diretiei Silvice din Botosani. Acesta a mai spus ca se asteapta sa primeasca solicitari pentru 20.000 din cele 47.000 de hectare de padure, proprietate de stat.

Conform ultimelor prevederi legale, imobilele preluate abuziv se restituie in natura. Cind acest lucru nu este posibil, fostii proprietari vor primi compensari in bunuri sau servicii sau despagubiri in titluri de plata cotate la bursa.