Conducerea Asociatiei Muzeelor in Aer Liber din Romania (AMELR) avertizeaza ca Parcul Etnografic din Padurea Hoia se afla in pragul unui dezastru iminent, prin deplasarea terenului din aval, din cauza lucrarilor incepute la Parcul Industrial Tetarom. Mai mult, presedintele asociatiei, Corneliu Bucur, sustine reorganizarea si mutarea muzeului in aer liber intr-un alt amplasament.

Presedintele Consiliului Judetean (CJ) Cluj, Marius Nicoara, spune ca a preluat acum un an aceasta situatie, pe care trebuie s-o gestioneze in conditiile impuse de catre fosta conducere a judetului, de orientare PSD.

In urma unor investigatii facute la inceputul lunii septembrie, la sectia in aer liber a Muzeului Etnografic "Romulus Vuia", Bucur a constatat ca, din cauza interventiilor brutale, a excavatiilor masive la baza dealului Hoia efectuate pentru terasarile impuse de proiectul "Parcului Industrial", muzeul etnografic o ia la vale, "fiind, acum, lipsit de sprijinul sau natural".

Monumentele istorice se afla sub semnul distrugerii iremediabile, primele indicii fiind deja evidente in structurile unor obiective, mentioneaza Bucur. Pe de alta parte, presedintele AMELR acuza actuala conducere a CJ Cluj ca, la momentul initierii proiectului de catre PSD, nu s-a opus acestui demers.

"Cine sunt cei ce se fac vinovati de ocuparea acelui teren apartinator muzeului de viitorul Parc Industrial? Cine a dat aprobarea instalarii sale in proximitatea imediata a muzeului, in conditiile incalcarii flagrante a prevederilor exprese a Legii monumentelor istorice? Cine preia raspunderea consecintelor dezastruoase a acelei interventii iresponsabile, in structura de rezistenta a terenului (de la proiectant, geodezist, executant, pana la beneficiar)? Cat de mari sunt interesele in jurul acestui proiect pentru a intelege aceasta agresare fatala a Muzeului Etnografic al Transilvaniei (sectia in aer liber – n. r.).

In conditiile producerii faptelor, cu consecinte ireversibile, ce solutie se va adopta cu muzeul, daca terenul nu mai poate fi consolidat? Si nu pot ocoli intrebarea capitala: cum s-a putut ajunge la o asemenea situatie, intr-un oras cu traditiile culturale ale Clujului, si, in cazul de fata, in situatia primului muzeu etnografic in aer liber din Romania, fondat in 1929 de Romulus Vuia?", acuza presedintele AMELR.

Cruciada lui Bucur

Cazul va fi analizat in urmatoarea sedinta a asociatiei, iar Ministerul Culturii si Cultelor va trebui sa intervina drastic pentru a sprijini CJ Cluj sa adopte o hotarare si un plan de masuri, imperios necesare si extrem de urgente.

In spatele acestor observatii pertinente, Bucur isi desfasoara si propria sa cruciada impotriva conducerii Muzeului Etnografic al Transilvaniei, adica a Simonei Munteanu si a lui Ioan Tosa, seful sectei in aer liber, caruia ii contesta calitatile manageriale.

Sprijinit de unul dintre angajatii muzeului, cercetatorul Augustin Goia, caruia ii lauda, cu ceva timp in urma, proiectul informal privind reproiectarea perspectivei expozitiei in aer liber, Bucur cere schimbarea imediata a conducerii Muzeului Etnografic, pentru improvizatii si lipsa de profesionalism in organizarea institutiei, dar mai ales in conservarea obiectivelor din sectia in aer liber de la Hoia.

Totusi, unii angajati ai Muzeului Etnografic spun ca Bucur urmareste ca, dupa pensionare, sa se stabileasca la Cluj, unde sa preia carma institutiei, pentru a o transforma intr-o noua "Dumbrava a Sibiului", dupa modelul Complexului Muzeal "Astra" pe care il conduce in prezent.

Intr-o scrisoare adresata ex-ministrului Culturii, Mona Musca, Simona Munteanu, director al Muzeului Etnografic al Transilvaniei, alaturi de colegii sai de la muzeele etnografice din tara, s-au plans de atitudinea directorului de la Sibiu, pe care il acuza ca, din 1998, nu a mai organizat alegeri generale in cadrul asociatiei, ca nu respecta statutul autonomiei muzeale, precum si faptul ca intervine, fara acceptul conducerii institutiilor mai sus-amintite, in cadrul organizarii activitatilor lor interne.

In urma ultimelor critici ale lui Bucur la adresa conducerii Muzeului Etnografic al Transilvaniei, Munteanu a trimis o nota de protest CJ Cluj, in subordinea careia se afla institutia, precum si Comisiei Nationale a Muzeelor si Colectiilor din Ministerul Culturii.

Proiectul "Vile langa muzeu"

Presedintele CJ Cluj, Marius Nicoara, spune ca santierul Parcului Industrial Tetarom a fost preluat, in urma cu un an, de la vechea conducere, iar lucrarile din Hoia se aflau intr-un stadiu avansat.

"Adevarul este undeva la mijloc cu acest proiect", spune Nicoara, care recunoaste faptul ca actuali inalti functionari din cadrul Consiliului, printre care l-a mentionat si pe arhitectul-sef Radu Spanu, au jucat "alba-neagra" cu ideea parcului industrial in Parcul Hoia, in functie de culoarea politica de la conducerea judetului.

"Ceea ce pot sa fac astazi, in situatia in care se afla parcul etnografic, este finantarea integrala a unui proiect complex de consolidare a terenului", spune Nicoara.

El a recunoscut ca, in apropierea Parcului Tetarom, era in studiu si un proiect pentru construirea unor imobile rezidentiale, dar care, in actualele conditii, in care Parcul Etnografic se afla in pericol de distrugere, sunt sanse minime de a mai fi aprobat.

In planurile Parcului Industrial Hoia, in subsidiar, erau prevazute aceste imobile, pentru care directorul Tetarom, Viorel Gavrea, ar fi ajuns la unele neintelegeri cu Munteanu, care nu agreeaza aceste constructii in vecinatatea sectiei in aer liber a muzeului.