Autoritatile sanitare din judetul Arad vor derula, in perioada urmatoare, un program pentru determinarea nivelului de radioactivitate din mai multe localitati in care au existat inainte de 1990 exploatatii miniere de uraniu.

Prefectul judetului, Cristian Stragea, a declarat ca a solicitat autoritatilor sanitare sa faca verificari privind radioactivitatea din fostele zone miniere Barzava, Cladova, Savarsin si Ranusa.

"Nu s-au mai facut aceste determinari de ani de zile si exista unele temeri ale localnicilor ca ar putea fi afectati de radiatii", a afirmat Stragea.

Pericolul imbolnaviriilor ii pandeste pe localnici

In urma exploatarilor miniere, in cele patru zone au ramas cantitati foarte mari de steril radioactiv, ceea ce i-a facut pe localnici sa acuze in ultimii 15 ani ca se imbolnavesc de cancer. Oamenii se mai tem ca panza freatica din aceste zone ar putea fi poluata din cauza cantitatilor mari de steril.

Conform statisticilor, judetul Arad are cea mai mare incidenta a bolilor canceroase, fiind inregistrate 360 de cazuri noi de imbolnaviri anual, iar rata mortalitatii in Barzava datorate cancerului este de aproximativ 15 la suta. Cei 1.000 de locuitorii comunei traiesc de ani de zile cu teama de a nu se imbolnavi de cancer din cauza fostei mine de uraniu din zona.

Localnicii sustin ca pericolul ii pandeste in aerul pe care il respira si in apa pe care o beau, mai ales pe cei care au gospodariile in preajma minei. In ultimii cinci ani, cancerul a ucis mai multi oameni care locuiau langa fosta exploatare de uraniu. Comuna Barzava este situata pe valea raului cu acelasi nume, pe drumul european ce duce din Arad spre Deva.

E o asezare curata, inconjurata de dealuri impadurite. La iesirea spre Deva insa, pe partea stanga, la mai putin de un kilometru de drumul european, se afla o mina de uraniu in conservare.

Mina a fost exploatata de rusi intre 1964 si 1968, an in care au plecat brusc din cauza situatiei politice, fara a o inchide in mod corespunzator. Un necunoscator nu si-ar putea da seama ca acolo se afla o mina de uraniu. Pare doar o movila mare de moloz.

Oamenilor care locuiesc in preajma li s-a spus ca nu au de ce sa-si faca griji, deoarece movila contine doar deseuri si minereu steril, iar radioactivitatea se incadreaza in limitele admise.

Cu toate acestea, de 35 de ani de cand a incetat activitatea in mina, nici un fir de iarba nu a crescut pe movila. Localnicii au spus ca acolo nu e numai steril, ci jumatate e materie prima.

Fara nici o masura de precautie, mina a fost sapata intre casele barzavenilor, exact pe malul raului. Cand ploua, apa de pe movila de deseuri se scurge direct in rau, care este locul de joaca preferat al copiilor pe timp de vara. Apa din mina ajunge si in panza freatica, lucru care-i face pe oameni sa creada ca fantanile lor nu sunte tocmai sanatoase. Oricum, nu au de ales. Alta apa n-au.

In preajma minei au murit de cancer 15 oameni in ultimii cinci ani. In timpul exploatarii minei, o parte a minerului de uraniu extras era depozitata in partea opusa a satului.

In 1968, cand s-a inchis mina, iar exportul catre Rusia a incetat, depozitul de uraniu a fost acoperit cu beton. Ca si cum toata lumea ar fi uitat de existenta lui, in '84, exact langa depozit, a fost construita o unitate militara. Satenii sustin ca soldatii aveau stari de somnolenta si ameteli.

Unul dintre ei a povestit ca a fost martor al masuratorilor care s-au efectuat pentru stabilirea gradului de radioactivitate langa unitatea militara. El a spus ca au venit specialistii cu aparate de masurat care au dovedit existenta radiatiilor pana in sat, la biserica.