Ploi torentiale care fac prapad, apa sarata care ingheata pe stavilopozi iarna, eroziune costiera severa, vanturi puternice, seceta, imagini de cosmar ce se desfasoara in fata ochilor romanului obidit de vreme.Oscilatiile bruste de temperatura, vant si cantitate de apa care au picat ca din senin pe capul romanului sunt determinate de modificarile climatice ce au afectat Romania, si implicit
Dobrogea, si de intruziunea umana in habitatul natural. Modificarile nu au inceput sa se manifeste, cum s-ar crede, de cativa ani, ci dateaza de mai bine de 30 de ani, de prin 1970, cand ecosistemele au tot inceput sa „sa isi faca de cap”, sa se modifice, sa isi gaseasca alte echilibre decat cele in care s-au cantonat.
Totul se datoreaza in mare parte defrisarilor din ultimii ani, ce au produs efecte climatice ireversibile. Cat despre Dobrogea, aceasta zona se afla intr-o situatie unica, si nu din punctul pozitiv de vedere.
Se pare ca Dobrogea are serioase sanse ca peste un interval destul de mare de timp (in decurs de o suta de ani, de exemplu, desi cercetatorii nu pot indica perioada cu precizie) sa se transforme intr-un mare desert, asemanator Saharei. Primul pas deja a fost facut, si este ireversibil, pentru ca fenomenul de desertificare a atacat deja zone din Dobrogea, cum ar fi centrul regiunii.
Zona afectata se intinde pe o bucata de 20 kilometri si ajunge tocmai in Bulgaria. Aici, vegetatia este uscata, pamantul este arid si nefertil, pentru ca vanturile puternice matura cu ele acea suprafata fertila (intocmai ca intr-o suprafata desertica).
„Mai mult ca sigur ca fenomenul de desertificare se poate intinde asupra intregii regiuni, daca nu se iau masurile de protectie necesare, cum ar fi montarea de perdele forestiere in zonele afectate. Este indiscutabil ca se intampla asa, dar nu putem sa precizam exact perioada”, a declarat presedintele Institutului de Cercetari Maritime „Grigore Antipa”, Simion Nicolaev.
Motivul il constituie lipsa perdelelor forestiere, care sa protejeze zona de tot felul de efecte ale modificarilor climatice. Dar pentru ca autoritatile locale din vechile regimuri si-au batut joc de mostenirile silvice, situatia a devenit acum aproape imposibil de redresat.
Cert este ca din cele 4000 hectare, suprafata de care dispunea inainte judetul Constanta prin anii 1963 (conform informatiilor inscrise in Cadastrul silvic), a ramas doar un biet ciot, de 550 hectare, impartite pe doua zone, ambele care dateaza de prin anii 1938 (caci de atunci nu s-a mai facut absolut nimic pentru a recladi perdeaua forestiera, si din acest motiv Dobrogea tot e lovita continuu
fie de ploi, fie de seceta severa). Situatia salvatoare impotriva desertificarii acute poate fi montarea de perdele forestiere, mai ales ca din 2002 exista legea 289, care protejeaza la nivel national padurile, perdelele forestiere si tot ceea ce se poate incadra in aceasta categorie.
Interesant este faptul ca printre zonele problematice, referitoare la acutizarea fenomenului de desertificare se afla in capul listei, culmea(!), chiar regiunea Dobrogea. „In prezent, facem eforturi mari pentru a redresa lucrurile. Nu am inceput inca plantarea.
Pana acum avem o legislatie completa, inclusiv continutul cadru pentru stabilirea necesitatii perdelelor”, a declarat Mihai Gabriel Neacsu, responsabil cu Perdelele Forestiere din cadrul Directiei Silvice Constanta.
Situatia tinde sa se acutizeze, mai ales ca primele semne de desertificare si-au facut intrarea fulminanta in peisajul dobrogean-diferentele foarte mari de temperatura intre zi si noapte, cum a fost cazul verii trecute.
