Restiuirea averii lasata mostenire natiunii romane de Emanoil Gojdu va fi unul din punctele inscrise pe ordinea de zi a sedintei comune romano-maghiare, care se va desfasura in aceasta luna, la Bucuresti.
Avocatul Gojdu (1802-1870), deputat maghiar de origine romana, a lasat mostenire tarii noastre un ansamblu de cladiri situat in centrul Budapestei, precum si alte bunuri, in valoare totala de cateva sute de milioane de dolari.
Printr-un acord incheiat cu Romania in 1938, Ungaria trebuia sa restituie proprietatile unei fundatii care poarta numele lui Gojdu. Acordul nu a fost aplicat din cauza razboiului si, ulterior, din pricina venirii comunistilor la putere in cele doua tari.
Dupa 1990, retrocedarea bunurilor Fundatiei "Gojdu" a fost inclusa pe agenda politica bilaterala a celor doua state, pozitiile celor partilor fiind in mod sensibil diferite in ceea ce priveste solutionarea acestei probleme. Totusi, guvernele celor doua tari au decis ca o comisie de experti sa evalueze bunurile si sa stabileasca modalitatea prin care Statul Roman sa preia mostenirea.
In prezent, imobilele fundatiei, din centrul Budapestei, se afla intr-o stare de degradare continua. In urma unei licitatii organizate in decembrie 1999, Primaria sectorului VII din capitala Ungariei a decis ca o societate comerciala ungaro-cipriota sa preia in concesiune cladirile fundatiei.
In testamentul sau, redactat in anul 1869, Gojdu a "lasat mostenire averea sa natiunii romane din Transilvania si Ungaria", care urma a fi administrata in cadrul unei fundatii. Aceasta a functionat efectiv intre 1870 si 1917, acordand burse de studiu pentru tinerii din tara.
Intre 1870 si 1917 au fost acordate 3.327 burse pentru studenti si doctoranzi, 928 ajutoare pentru studenti si doctoranzi si 1.128 burse pentru elevi.
Bursele au vizat specializarea in domenii stiintifice, precum drept, medicina, studii tehnice, litere si filosofie, comert. Bursierii "Gojdu" beneficiau de studii in prestigioase universitati europene.
Veniturile fundatiei au crescut considerabil datorita abilitatii cu care patrimoniul sau a fost gestionat, institutia devenind, in preajma primului razboi mondial, cea mai importanta fundatie privata din Imperiul Austro-Ungar, patrimoniul sau sporind de la 178.000 florini, in 1870, la 8 milioane coroane, in 1917.
Numai partea imobiliara a activelor fundatiei este reprezentata de un complex de opt corpuri de cladire, situate in centrul Budapestei, evaluate in prezent la peste 12 milioane dolari, iar restul mostenirii este evaluata la aproximativ 800 milioane de dolari.
Dupa 1918, sediul Fundatiei "Gojdu" s-a mutat la Sibiu, insa majoritatea bunurilor acesteia au ramas pe teritoriul Ungariei.
In ciuda faptului ca articolul 247 din Tratatul de Pace de la Trianon prevedea obligatia statului ungar de a "restitui bunurile fundatiilor proprietarilor acestora" si in pofida angajamentelor Ungariei de a reglementa situatia organizatiei, acestea nu au fost restituite nici pana in prezent.
