Izmene si chiloti tanga, "benocuri care vede la distanta", tombola-fara-pierdere, tir sportiv, postere cu cai alb-murdar in inima unui camp de maci, manele date tare, palarii, covoare, pendule vieneze, monede, o mie de bocanci la un loc, lazi de zestre, tiribombe cu desene grotesti, doboara toate badoagele cu 3 mingi de carpa si castigi o sampanie sau un telefon mobil, jucarii noi: un Bin Laden cu baterie, plin de grenade si Kalasnicoave, danseaza din buric pe muzica arabeasca, cutite lungi, bricege scurte, sabii ninja, cizme de guma, straini cu aparate de gat care cauta cu ochii pierduti un veceu cat de mic, parabolice, boxe, panze de in, dantele, rochii de mireasa, coltare, turta dulce, icoane, tablouri cu Isus avand un ceas drept in inima, muzici, chiote, tambalau, lume, lume…
Nebunia tine de joi pana duminica. Peste 300 de comercianti, din toate colturile tarii, si-au adus "boarfele" pe terenul viran de langa Izvorul Crisului, incercand sa scape de ele. Imediat ce intri in targ te asalteaza mirosurile de mancare prajita, muzica data tare, certurile care se isca intre cei de la tarabe pentru un loc mai bun, culorile tipatoare.
In cazul in care ai venit sa cauti ceva anume, uiti instantaneu ce vrei si te trezesti ca iti cumperi tot felul de nimicuri de care nu ai neaparata nevoie, din cauza multitudinii de produse ingramadite la un loc. Vanzatorii se agata de tine, se negociaza la sange, ca sa cumperi ceva ti se face reducere, ba primesti si ceva gratis.
Ce este surprinzator este faptul ca daca iti doresti sa cumperi, sau macar sa admiri, ceva autentic, trebuie sa cauti in tot targul. Ceramica de Korund a fost inlocuita cu plastic, ceasurile si monedele vechi cu carcase de telefoane mobile, cartile cu manele. La loc de cinste stau tablourile de doi bani, rapirile din serai, flecustetele.
La atata tambalau, doar patru toalete de lemn, stinghere, pe malul Crisului, la care ajungi doar daca traversezi tot targul. Jenant. De fapt, tipic pentru Romania. Tiganii se cearta, copiii plang, femei cu aere de mari doamne cumpara incaltaminte second-hand, barbatii se imbata in primele ore ale zilei, se mananca non-stop, se cumpara non-stop. Talmes-balmes. Targul de la Negreni e Oserul din Cluj-Napoca.
Pata de culoare
In toata invalmaseala, o batranica stinghera, cu cateva oale smaltuite. Ieftine si de bun gust. E singura din Izvorul Crisului care mai practica meseria de olar. Acum cativa ani, toti locuitorii satului erau olari, insa si-au abandonat meseria care i-a facut renumiti in tara si in strainatate.
"Am fost 200 de olari. Tot satul stia meseria asta. Acum am ramas singura. Ceilalti au renuntat, ca sa lucreze in tari straine. Nici nu mai cumpara lumea ca inainte, asa ca o ducem destul de greu. Poate si de asta s-a renuntat la olarit", a spus femeia. Sta in targ pana duminica, spera sa faca ceva bani. Greu, avand in vedere ca se prefera plasticele.
Targul de toamna de la Negreni, vechi de peste 100 de ani, si-a pierdut farmecul. Pleci de acolo cu un gust amar si te gandesti serios sa nu mai mergi niciodata.
