Singurul vinovat in cazul inundatiilor din iulie va fi, cel mai probabil, ploaia. Prefectul Ion Oprea, fostul subprefect Manole Merchea si directorul SGA, Victor Racosanu, au primit N.U.P. de la Parchetul de pe linga Tribunalul Vrancea pentru modul in care au/nu au actionat in timpul inundatiilor. Cei responsabili au declarat la audieri ca au fost luati prin surprindere de ploi. Dupa inundatii, Ministerul Mediului si Gospodarii Apelor face acum si o strategie de prevenirea inundatiilor

Anchetarea cauzelor inundatiilor catastrofale din 13-15 iulie 2005 se indreapta spre un deznodamint anuntat: ploaia va fi singurul vinovat. Prefectul Ion Oprea, ex-subprefectul Manole Merchea si Victor Racosanu, directorul Sistemului de Gospodarire a Apelor, au primit deja neinceperea urmarii penale in cazul acuzatiilor care le-au fost aduse de Marian Oprisan, presedintele Consiliului Judetean, si mai multi locuitori din localitatile inundate.

Cei patru sefi au fost acuzati, printre altele, ca nu au anuntat populatia inainte de deversarea apei acumulate din Barajul Calimanesti, care a provocat viitura fara precedent de pe riul Siret. La nivelul Camerei Deputatilor s-a constituit o comisie care sa cerceteze cauzele celor mai devastatoare inundatii din Vrancea. Inca din iulie, "Ziarul de Vrancea" a cerut tuturor institutilor responsabile cu gestionarea situatiei sa dezvaluie manevrele efectuate atunci.

La barajul de la Calimanesti s-au efectuat, potrivit Ministerului Economiei si Comertului, nu mai putin de 538 de manevre de prevenire a inundatiilor si s-a deversat un volum de 620 de milioane metri cubi de apa. Pe 13 iulie, debitul apei deversate in Siret a fost de 4.280 de metri cubi pe secunda, exact debitul normal al Dunarii.

Abia acum, specialistii in gospodarirea apelor au inceput sa lucreze la o strategie de management al riscului de inundatii.

Inundatiile din iulie au provocat, pe linga pagube uriase si multa suferinta, si un val de intrebari si acuze in privinta cauzelor viiturii de pe Siret si nu numai, care a maturat mai multe comune din Vrancea. Cercetarile efectuate pina acum duc la concluzia ca va fi gasit un singur vinovat: ploaia abundenta!

Imediat dupa inundatii, pesedistii vrinceni, in frunte cu Marian Oprisan, au inceput sa acuze Prefectura, Sistemul de Gospodarire a Apelor si alte institutii ca nu au gestionat corespunzator criza. Pe linga plingerea lui Marian Oprisan au mai existat si reclamatii ale mai multor locuitori din satele afectate de viiturI. Toate reclamatiile au fost cuprinse intr-un singur dosar, care se afla in cercetarea Serviciului de Investigare a Fraudelor din cadrul IPJ Vrancea.

Prefectul Ion Oprea a primit "N.U.P." de la Parchetul Judetean de pe linga Tribunalul Vrancea, impreuna cu fostul subprefect Manole Merchea si Victor Racosanu, directorul Sistemului de Gospodarire a Apelor. Singurul care mai este cercetat pentru eglijenta in serviciu este Gheorghe Popa, directorul Barajului de acumulare Calimanesti, unde pare sa se afle "cheia" acestui dosar. Cei patru au fost acuzati ca nu au actionat corespunzator pentru prevenirea urmarilor viiturii de pe Siret si ca nu au avertizat populatia la timp.

Prefectul si subprefectul au fost invinuiti ca nu au convocat Comandamentul judetean pentru situatii de urgenta, desi aveau informatii in privinta cantitatilor mari de precipitatii care au cazut. Comisarul sef Gavril Iacob, adjunctul comandantului IPJ Vrancea, ne-a declarat ca, in aceasta saptamina, cercetarile vor fi finalizate.

"Cercetarile se indreapta catre NUP, pentru ca nu putem stabili ca a fost vina cuiva, insa solutia finala o va da Parchetul", ne-a declarat comisarul sef Gavril Iacob. Acesta ne-a spus ca investigatiile s-au desfasurat atit in Vrancea, cit si in Bacau, unde se afla Directia Apelor Siret, in subordinea careia este SGA Vrancea.

"Din discutiile purtate cu specialistii, despre modul in care a fost gestionata situatia, a rezultat ca a fost ceva care i-a luat prin surprindere, practic nu au anticipat ca va ploua atit de mult", a adaugat adjunctul IPJ Vrancea.

Se cauta vinovati

Liderii fostului partid de guvernamint nu renunta la anchetarea cauzelor inundatiilor din perioada 13 - 15 iulie. Conducerea Camerei Deputatilor a fost de acord saptamina trecuta cu solicitarea grupului parlamentar PSD de formare a unei comisii speciale, care sa investigheze daca deversarea unei cantitati mari de apa din lacurile de acumulare in Siret a fost o decizie eronata.

Pesedistii cer ca membrii comisiei, numiti din toate partidele politice, sa verifice daca autoritatile competente au procedat corect atunci cind au luat decizia de deversare. De asemenea, aceasta comisie va cerceta si modul de alocare si de utilizare a fondurilor acordate pentru reconstructia sau repararea locuintelor si a infrastructurii.

"Ei stirnesc tot felul de asemenea chestiuni si in ideea de a avea o motivatie", crede prefectul Ion Oprea. Ramine de vazut daca parlamentarii vor trage concluzii diferite de ale politistilor. In ceea ce priveste lucrarile de refacere a infrastructurii au aparut deja primele nereguli, dupa ce Consiliul Judetean Vrancea a angajat lucrari de o valoare mult mai mare decit suma aprobata de Guvern.

538 de manevre de prevenire a inundatiilor!

Dintre toate autoritatile abilitate sa raspunda despre modul in care s-a actionat in timpul inundatiilor, raspunsul cel mai complet a fost dat de Ministerului Economiei si Comertului, la solicitatea expresa a Ziarului de Vrancea. Astfel, barajul de la Calimanesti a fost dat in exploatare in anul 1993.

Volumul brut al lacului este de 44 milioane metri cubi la nivelul normal de retentie, volumul util de 15,9 milioane metri cubi, iar volumul de atenuare de 16 milioane metri cubi de apa. Potrivit MEC, manevrele pentru atenuarea viiturii de pe Siret au inceput din 10 iulie, prin pregolirea lacului, utilizind numai generatoarele.

"In data de 12.07.2005, s-au inceput manevrele de conservare a rezervei de cota, in vederea receptionarii viiturii de pe Trotus, care a venit cu debite mult peste cele prognozate", se arata in raspunsul oficial al ministerului. Pentru prevenirea inundatiilor (!), la barajul de acumulare Calimanesti au avut loc 538 de ma nevre.

"In perioada 8-16 iulie 2005, la baraj s-au efectuat 138 manevre cu stavilele segment si clapetii (incepute pe 12 iulie 2005, ora 09.30), de deversare, cu debit in crestere sau descrestere, toate variatiile fiind comunicate anticipat la Directia Apelor Siret Bacau, conform cu prevederile Regulamentului de exploatare", se arata in continuare in raspunsul MEC.

Apa nu a trecut peste baraj, ci numai prin descarcatorii mari. In perioada 12 - 16 iulie, volumul apei evacuate din lac a fost de 620 de milioane metri cubi, o cantitate uriasa. Pe data de 13 iulie, intre orele 10.00 - 14.00, a fost deversat cel mai mare volum de apa, respectiv 4.280 metri cubi pe secunda.

In cazul in care cantitatea de apa din lac depasea nivelul normal de rententie si atingea coronamentul barajului, exista pericolul aparitiei unei sparturi. Efectul ar fi fost acelasi cu dinamitarea barajului, respectiv deversarea unei cantitati de apa de 20.000 de metri cubi pe secunda. "In acele zile am stat cu totii cu sufletul la gura.

Nu am produs energie electrica, pentru ca barajul s-a infundat cu gunoaiele si cadavrele de animale aduse de viitura", ne-au declarat angajatii hidrocentralei. La rindul sau, Ministerul Mediului si Gospodarii Apelor spune ca, "prin manevrele efectuate la acumularea Calimanesti, s-a evitat suprapunerea undelor de viitura de pe riul Siret cu cele de riurile Putna si Rimnicul Sarat".

Apa de la Calimanesti poate provoca un tzunami peste 7 localitati

Sapte localitati din Vrancea pot fi spulberate in cazul in care barajul Calimanesti cedeaza, dupa cum spun specialistii Directiei Apelor Siret. Conform planului de avertizare - alarmare a obiectivelor economice si sociale situate in aval de acumularile Beresti si Calimanesti, intocmit de SC Hidroelectica SA- sucursala "Hidrocentrale Bistrita" Piatra Neamt, pentru perioada 2003 - 2013, localitatile aflate in pericol in cazul in care barajul de la Calimanesti cedeaza sint urmatoarele:

Marasesti (Marasesti, Padureni, Modruzeni), Garoafa (Rachitosu, Ciuslea), Vinatori (Vinatori, Mircestii Noi, Mircestii Vechi, Radulesti), Biliesti, Suraia, Vulturu (Vulturu, Vadu Rosca, Hingulesti), Nanesti (Nanesti, Calienii Vechi, Calienii Noi). Directia Apelor Siret infirma posibilitatea intirzierii deversarii apelor din lacul de la Calimanesti din cauza unor amenajari piscicole deoarece in aval "nu exista amenajari piscicole care sa fie in legatura directa cu Siretul".

"Incepind din data de 8 iulie 2005 au fost transmise avertizarile meteorologice si hidrologice pentru informarea presedintelui Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta si Inspectoratul Judetean pentru Situatii de Urgenta, care, conform protocolului incheiat cu Sistemul de Gospodarire a Apelor Vrancea, are obligatia diseminarii avertizarilor catre comitetele locale.

De asemenea, SGA Vrancea a transmis aceste avertizari si catre Comandamentele locale", se arata intr-un raspuns inainta t redactiei noastre de Directia Apelor Siret.

Intii inundatiile, apoi prevenirea

Ministerul Mediului a facut primii pasi in privinta strategiei nationale de management al riscului de inundatii, pentru care a fost nevoie de inundatiile catastrofale din acest an. Pe termen lung, strategia va fi sprijinita financiar de UE. Strategia nationala prevede crearea unor harti de risc, in care sa se indice fiecare zona inundabila.

Primariile nu vor mai avea voie sa elibereze autorizatii de constructie in aceste zone, insa nu se stie cum se va proceda in cazul constructiilor care au fost deja realizate. Ministerul Mediului intentioneaza sa realizeze manuale pentru prefecti si pentru primari, pentru ca acestia sa stie cum sa actioneze in caz de inundatii.

Strategia prevede cresterea amenzilor pentru cei care nu exploateaza corect lacurile piscicole si balastierele, in timp ce persoanele care nu muncesc pentru prevenirea sau pentru inlaturarea efectelor inundatiilor risca sa primeasca amenzi de pina la 300 de milioane de lei.

Autoritatile au avut si pina acum o lege care le-a dat posibilitatea sa fie pregatite pentru a face fata inundatiilor, ceea ce da putine sperante ca de aceasta data se vor pregati serios pentru eventualitatea unor viitoare catastrofe.

Este vorba de Legea 575/2001, privind planul de amenajare la nivel national- zone de risc. Pina la 25 iulie 2005, toate consiliile judetene ar fi trebuit sa trimita informatiile Ministerului Administratiei si Internelor, ceea ce nu s-a intimplat. Ion Costeanu, directorul Directiei Tehnice din cadrul CJ, a declarat ca va mai trece cel putin un an pina cind Vrancea va avea o harta de risc, desi a facut parte dintr-un program pilot al Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului.

In Legea 575/2001 sint trecute nu mai putin de 25 de localitati vrincene inundabile, pe linga cele care pot fi afectate de cutremure si de alunecari de teren.

Radiografia inundatiilor

12 iulie

Riul Putna a inundat satul Mircestii Vechi, care a fost evacuat. Viitura a venit in jurul orei 11.30, iar apele depaseau inaltimea unui om pe ulite. In zona de munte 9 sate au fost izolate. Apele au afectat indeosebi comunele Herastrau si Nistoresti. Mii de vrinceni au fost izolati pe Valea Milcovului. Seara a fost inchisa circulatia pe E 85, deoarece la Garoafa, apele Putnei ajunsele la nivelul podului.

13 iulie

Satul Radulesti a fost complet inundat si oamenii au fost salvati cu elicopterul. 100 de persoane au ramas blocate in urma viiturii care a venit seara. Casele locuitorilor din Rastoaca si Milcovul au fost inundate noaptea, iar apele au atins inaltimea de un metru pe DN 23. Adjudul a fost complet izolat de ape, la fel si Marasestiul. Comunele din zona de munte si cele de pe Valea Milcovului au fost izolate aproape complet, dupa ce alte drumuri si poduri au fost rupte.

14 iulie

Siretul, al carui debit a atins nivelul Dunarii, a inundat Vadu Rosca, Nanesti, Vulturu si partial Biliesti si Maicanesti. Sapte persoane au fost date disparute la Vadu Rosca si citeva sute de persoane au ramas izolate in case. Autoritatile au intervenit cu barci si cu un elicopter pentru a le salva. Oamenii au fost dusi pe stadionul din Vulturu. Mii de oameni din Nanesti au fost evacuati dupa ce apele Siretului si ale citorva piraie le-au inundat casele in jurul orei 12.00. Localnicii refuzasera sa-si paraseasca locuintele, desi jandarmii venisera sa-i evacueze. Maicanestiul a fost la rindul sau inundat partial de Siret.

15 iulie

Apele au inceput sa se retraga. Bilantul a ajuns la 8 morti. Peste 7.000 de persoane au fost evacuate, 41 de comune si 3 orase afectate fiind afectate de revarsarea apelor. Au fost inundate peste 2000 de case.