Turnul putului cu schip de la fosta exploatare miniera Dalja din Petrosani a fost demolat prin implozie saptamana trecuta, in cadrul programului de ecologizare a fostelor zone miniere si a perimetrelor afectate, finantat de Banca Mondiala si Guvernul Romaniei. In cadrul acestui proces, care este unul de durata, la fel au mai fost demolate si alte cladiri apartinand minei respective.

Turnul putului cu schip, vizibil inca de la intrarea in Petrosani, era un adevarat simbol al mineritului din Vale, asa ca si demolarea sa a fost privita ca un moment simbolic, ce ar putea marca "inceputul sfarsitului" pentru industria miniera.

Componenta de ecologizare a programului referitor la inchiderea minelor nerentabile beneficiaza de o finantare de 12 milioane dolari si prevede aducerea fostelor perimetre afectate de minerit la forma la care erau inainte de inceputul exploatarii carbunelui.

Pentru minerii din Valea Jiului, Mina Dalja trezeste nostalgii aparte, aceasta fiind una dintre cele mai mari si mai rentabile pe vremuri. Tot Dalja este cunoscuta ca fiind prima mina inchisa din aceasta regiune, decizia din 1998 a Guvernului generand o serie de proteste sindicale in Valea Jiului.

Unul dintre directorii care a condus mai multi ani exploatarea miniera Dalja a fost si actualul primar Carol Schreter, care isi aminteste cu placere de perioada in care aceasta mina era una dintre cele mai productive si apreciate.

Decizia demolarii acestui turn simbolic a generat si nemultumiri, multi considerand ca turnul trebuia pastrat, macar pentru generatiile viitoare, care, probabil, vor cunoaste mineritul numai din carti. Unul dintre cei care aveau planuri mari cu Mina Dalja e si Lucian Iftimie, un om de afaceri din Petrosani, care ar fi vrut sa faca din fosta exploatare miniera un urias muzeu.

Proiectul expus de el in urma cu cativa ani prevedea amenajarea mai multor case de colonie in regim hotelier si asigurarea unei galerii in care turistii sa fie mineri pentru o zi. Turistii urmau sa doarma in case de colonie, intrau in sut la fel ca orice miner, dadeau la lopata in subteran si, in plus, plateau pentru asta, dupa modelul celebrei inchisori Alcatraz, unde platesti pentru a innopta.

Planul lui Iftimie nu a avut sanse de reusita din cauza complicatelor avize ce urmau sa fie obtinute de la Ministerul Economiei si Comertului, insa dupa ce terenul si facilitatile fostei mine au trecut in patrimoniul primariei, ideea a fost reluata, de data aceasta de catre un consultant german in afaceri, care a gasit ca Dalja e o mare oportunitate turistica.

Din motive obscure, ideea a fost lasata balta, iar turnul a fost facut una cu pamantul.

Chiar daca inchiderea minelor nu mai provoaca greve, procesul este la fel de dureros, din cauza pierderii locurilor de munca si a lipsei oricaror alternative. In afara de Dalja, au mai fost inchise Minele Petrila Sud si Valea de Brazi, iar Exploatarea Miniera Aninoasa se afla si ea in curs de inchidere.

Pentru toti cei care au de-a face cu acest domeniu de activitate, ce a ajuns la 13.000 de mineri, fata de cei 45.000 care munceau sub pamant in 1990, explozia turnului a insemnat un singur lucru: incet, dar sigur, mineritul ajunge la pamant.