Lucrarile la constructia autostrazii Transilvaniei de catre firma americana Bechtel au fost sistate de mai multe luni de zile, iar perspectivele de concretizare ale acestui proiect in viitorul apropiat sunt destul de sumbre.

Guvernul Calin Popescu Tariceanu si presedintele Traian Basescu considera ca prima prioritate, realizarea autostrazii ce va conecta Romania de colidorului IV paneuropean.

Autostrada in cauza va avea urmatorul traseu: va porni de la Nadlac – Arad –Timisoara – Lugoj – Deva – Sibiu – Ramnicu Valcea – Pitesti – Bucuresti si va avea capat de linie la portul Constanta.

In tot acest context nefavorabil, la care se mai adauga bineanteles si eterna lipsa de bani, materializarea autostrazii Transilvaniei risca sa devina o himera, cel putin pentru cativa ani buni de zile de acum incolo.

O viziune comuna, un consens sau o strategie clara a intregii clase politice romanesti, vizavi de marile proiecte care trebuiau implementate in Romania, a lipsit cu desavarsire in toti acesti ani tulburi, de dupa 1989, ai tranzitiei romanesti.

Fiecare ciclu electoral - 1996, 2000, 2004 - a insemnat o alternanta continua la guvernare intre putere si opozitie, care a reprezentat de fiecare data „un nou inceput" si o paguboasa regandire a prioritatilor nationale in functie de ce partidul, alianta sau coalitia ce se instala la guvernare.

Infrastructura si constructia de autostrazi din Romania nu a facut exceptie de la regula care ne confirma incapacitatea clasei politice romanesti de a avea o viziune comuna.

Daca Guvernul PSD a considerat prioritara constructia autostrazii Transilvania, venirea la putere a actualei coalitii guvernamentale a schimbat cu 360 de grade sistemul de prioritati. Noua putere isi canalizeaza toate energiile pentru construirea autostrarii din sudul tarii, lasand autostrada Transilvaniei in stand-by.

In iunie 2001 mai multi parlamentari din Romania si Ungaria facand parte din diverse partide politice, mai multi presedinti de consilii judetene din Bihor, Satu Mare, Salaj, Cluj, Mures, Harghita si din tara vecina, au semnat o declaratie comuna in care se stipula necesitatea construirii unei autostrazi in Transilvania.

Noua retea de comunicare trebuia sa lege Oradea de Cluj intr-o prima faza, trecand dupa aceia prin judetele mai sus amintite pana la Brasov, de unde trebuia sa ajunga in final pana la Bucuresti.

Investitia era foarte complexa, care ar fi creeat peste 100.000 de locuri de munca, ar fi atras investitori care ar fi construit benzinarii, centre comerciale si alte facilitati in zona.

Toate acestea ar fi dus fara indoiala la un adevarat bum economic, de dezvoltare fara precedent a tutoror zonelor traversate de autostrada.

Era vorba de cea mai mare investitie romaneasca din toate timpurile, in valoare totala de 2,2 miliarde de euro cu termen de finalizare 2012, cuprinzand 415 km de autostrada pe patru benzi de circulatie.

Guvernul Adrian Nastase a incredintat constructia firmei americane Bechtel, prin incredintare directa fara a organiza o licitatie internationala, fapt ce a fost puternic contestat de opozitia politica de atunci, iar acum de actuala guvernare.

Contradictiile si diferenta de opinii dintre putere si opozitie s-au acutizat, iar lipsa unei strategii comune privind infrastructura din Romania a dus inevitabil la abandonarea constructiei unei autostrazi.

"Bechtel nu este o prioritate"

Premierul Tariceanu sustinut si de presedintele Basescu a schimbat ordinea prioritatilor in ceea ce priveste constructia de autostrazi.

Astfel pentru autostrada Transilvania se vor aloca fonduri in limita resurselor ramase disponibile in urma finantarii celuilalt proiect de autostrada privind racordarea la colidorul IV paneuropean.

Tariceanu a adus ca argument necesitatea angajarii Romaniei ca viitor stat membru al Uniunii Europene, la prioritatile europene in ceea ce inseamna retele de comunicare.

"Nu contest necesitatea construirii unei austrostrazi pe traseul convenit cu Bechtel (in Transilvania), dar problema este ca trebuie sa ne stabilim prioritatile in functie de acordurile la care devenim parte ca membru UE.

Europenii spun ca, pentru dezvoltarea tarilor din estul si centrul Europei, traseul coridoului IV paneuropean este prioritar", a declarat Tariceanu in urma cu cateva luni de zile.

Noua viziune guvernamentala a dus la o stare de tensiune intre noua putere politica de la Bucuresti si firma americana Bechtel, care se ocupa de executarea proiectului. Finantarea constructiei autostrazii a fost sistata, iar intre autoritatea romana si conducerea firmei Bechtel a inceput un proces sinuos de negociere.

Neplatirea lucrarilor a dus intr-un final la stoparea tuturor lucrarilor pe o perioada nedeterminata.

Directorul de comunicare al Autostrazii Transilvania, Bogdan Sgarcitul, ne-a precizat ca lucrarile de constructie ale autostradei au fost incetinite, iar pe urma oprite incepand cu luna iunie a acestui an.

Cauza principala a fost neplata sumelor datorate de Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale care este beneficiarul lucrarii. Intarzierile si neplata sumelor necesare continuarii a proiectului a dus initial la o incetinire a lucrarilor si pe urma la sistarea lor.

In perioada de timp iunie 2004 si iunie 2005 cat s-a lucrat la autostrada Transilvaniei nu s-a ajuns inca la nici un km de drum care sa fie asfaltat si terminat, ne-a mai precizat directorul de comunicare Bogdan Sgarcitul.

"Au fost efectuate lucrari de terasamente, consolidari de structuri, construire de poduri, au fost achizitionate utilaje, masini, s-au construit statii de betoane si au fost angajati oameni care au fost instruiti. Noi speram ca negocierile vor duce la un acord care va insemna repornirea lucrarilor", a conchis Sgarcitul.

Intrebat daca poate sa precizeze un orizont de timp in care lucrarile vor putea fi reancepute, domnul Bogdan Sgarcitul nu a putut preciza o data fixa, ce ar putea reaprinde luminita sperantei pe autostrada Translvaniei.

La Chiribis, principalul punct de lucru al autostrazii Transilvania din judetul Bihor, domneste o liniste mormantala. Lucrarile au fost de mult oprite, iar singurii care mai muncesc in zona sunt paznicii de la serviciul de securitate.

Muncitorii au fost trimisi acasa, iar speranta si optimism printre fostii angajati nu este. Multi s-au resemnat si considera colaborarea cu Bechtel un capitol incheiat. Masinile, utilajele si statiile de produs beton "ruginesc" asteptand in van sa fie repuse in functiune.

Incapacitatea politicienilor

Abandonarea autostrazii Transilvania se face sub ochii neputinciosi si poate prea indolenti, ai clasei politice locale din judetele care se afla pe traseul autostrazii. Singura voce mai sonora care a protestat a fost cea a primarului de Cluj Emil Boc, singurul politician ce a facut eforturi vizibile pentru a sustine acest proiect.

Alaturi de el UDMR mai constituie un adevarat grup de lobby pentru ca in Transilvania sa se construiasca o autostrada. Dar actiuni concrete sau declaratii si luari de pozitie ferme ale parlamentarilor, presedintiilor de consilii judetene, primarilor sau prefectilor nu au existat.

Se pare ca politicienii locali sunt gata sa accepte o realitate ce vine sa se impuna irevocabil de la Bucuresti. O capacitatea de mobilizare care sa duca la o gasire a unor alternative de iesire din acest impas in care a intrat autostrada Bechtel este peste putinta oamenilor politici din Transilvania.

Imperios necesara

Inundatiile din acest an au dus la deteriorarea a sute de km de drum national, judetean si comunal. Pe langa retele de drumuri, zeci de poduri si podete au fost afectate in urma viiturilor fara precedent inregistrate de-a lungul anului. Infrastructura feroviara a avut si ea de suferit pe km intregi.

Fondurile bugetare destinate programul de constructie al autostrazilor au fost diminuate in acest an si de aceste pagube provocate de inundatii. Deteriorarea retelei nationale de drumuri este inca un motiv strigent pentru realizarea Autostrazii Transilvania.