Decanul Facultatii de Stiinte Politice si Administrative, din cadrul Universitatii Babes-Bolyai, Catalin Baba, critica aplicarea in Romania a Declaratiei de la Bologna. El este de parere ca prima misiune a viitorului ministru al Educatiei si Cercetarii – post in care si-l doreste pe Andrei Marga - este sa clarifice aceasta problema.

ZIUA de Cluj: Mircea Miclea a demisionat de curand din functia de ministru al Educatiei si Cercetarii. Pe cine vedeti in locul lui si care ar trebui sa fie primul lucru pe care sa il faca?

Catalin Baba: S-ar putea sa fiu putin subiectiv in desemnarea viitorului ministru avand in vedere ca am lucrat foarte mult cu el si ca reformele majore din invatamantul preuniversitar le-a facut el, dar sunt si voci obiective care ar desemna aceeasi persoana: este vorba de Andrei Marga.

Ar fi, dupa parerea mea, cel mai in masura sa ocupe aceasta functie, pentru ca invatamantul romanesc are nevoie de un ministru capabil sa reformeze invatamantul.

Sunt multe decizii in ceea ce priveste invatamantul, luate dupa anul 2000, care ar trebui corectate, insa primul lucru pe care ar trebui sa-l faca viitorul ministru este sa clarifice aplicarea Declaratiei de la Bologna in Romania, pentru ca suntem in ceasul al 13-lea in ceea ce priveste aceasta problema.

ZIUA de Cluj: Au mai existat voci care au criticat modul in care fostul ministru, Mircea Miclea, a inteles aplicarea Declaratiei de la Bologna in tara noastra. Care este, de fapt, problema?

C.B.: Masura s-a aplicat la noi fara nici o logica, fiind tratata ca o problema administrativa, ceea ce este fundamental gresit. In momentul in care universitatile europene au adoptat Declaratia de la Bologna au facut-o in ideea de a adapta si compatibiliza invatamantul european cu cel nord-american, cel din Noua Zeelanda si Australia, care sunt de o calitate deosebita.

Aplicarea acestei declaratii la noi ridica probleme, pentru ca ea presupune un invatamant universitar structurat pe cicluri, Primul, de trei ani, care sa asigure o baza studentului, si apoi specializarea sau masteratul, care sa dureze doi ani. Or, la noi nu s-a tinut cont de specificul fiecarei universitati.

In multe meserii ai nevoie de mai mult de trei ani ca sa poti sa iti gasesti un loc de munca bine platit, iar daca se reduc studiile la trei ani acest lucru nu este posibil. Trebuie gasita o alta modalitate.

Greselile lui Miclea

ZIUA de Cluj: Intentia lui Mircea Miclea de a reduce numarul imens de specializari existent la ora actuala in universitati nu venea in sprijinul invatamantului de trei ani. Mai putine specializari, mai putina materie de invatat, nu ar putea asigura calitate invatamantului de trei ani?

C.B.: Calitatea invatamantului nu presupune neaparat mai putine specializari. Una dintre greselile fundamentale ale lui Miclea a fost tocmai desfiintarea dublelor specializari, care ofereau studentului o mai larga orientare in campul muncii.

Noi avem in vedere stabilirea competentelor si aptitudinilor studentilor pe parcursul a trei ani de zile, asa incat acestia sa fie capabil ca la sfrasitul primului ciclu de trei ani sa isi gaseasca un loc de munca. Vrem sa stim cu ce ramane studentul de la fiecare curs ca sa putem eficientiza si asigura calitatea invatamantului.

Prin pachetul de competente pe care il promovam - analiza, sinteza, gandire critica si capacitatea de a rezolva in mod creativ o problema noua – incercam sa ii oferim studentului abilitati care sa il ajute la angajare.

ZIUA de Cluj: Atunci cum va explicati faptul ca un numar redus de studenti ajung sa profeseze in domeniul in care s-au pregatit la facultate.

C.B.: Noi nu formam meseriasi. Studentii invata aici baza teoretica si practica a meseriei.

ZIUA de Cluj: Studentii de la Jurnalism, Stiinte Politice si Studii Europene vor sa treaca la proteste de strada din cauza taxelor, pe care le considera mult prea mari. In acelasi timp, exista voci care sustin ca negocierile dintre reprezentantii studentilor si cei ai facultatii in ceea ce priveste marirea taxelor nu ar fi fost chiar negocieri, ci ca li s-a impus o suma.

C.B.: Negocierile au existat cu adevarat. Ca o dovada este faptul ca suma initiala era de 2 400 de lei. Am redus-o la 2 000 de lei, ca sa poata fi platita. In conditiile subfinantarii de la stat, pentru a putea asigura calitatea invatamantului este nevoie de bani.

Nici mie nu imi place, dar a trebuit sa marim taxele, iar banii au fost folositi tot pentru construirea de spatii de invatamant si dotarea lor, de care beneficieaza studentii. In privinta taxei de scolarizare nu se mai poate face absolut nimic, dar sunt deschis la orice propunere care vine din partea lor.

„Nu putem sa facem minuni pe bani putini"

ZIUA de Cluj: Daca studentii vor hotari sa iasa in strada sau sa nu mai participe la cursuri, ce veti face?

C.B.: O facultate nu poate functiona fara profesori, dar nici fara studenti. Vom incerca sa gasim un echilibru, o rezolvare. Am cazut deja de acord ca cei care intra in primul an de studii dupa "modelul Bologna" sa ramana la aceeasi suma in fiecare an. Nu putem sa facem minuni pe bani putini. Sper sa se inteleaga acest lucru.

ZIUA de Cluj: Profesorii din invatamantul universitar ameninta ca vor iesi in strada din cauza subfinantarii invatamantului si a salariilor mult prea mici. Cum vedeti viitorul universitatilor in Romania in aceste conditii?

C.B.: Trebuie redat prestigiul social al meseriei de dascal. Tot ce pot sa spun e ca noi nu o sa demitem de la rolul nostru in societatea romaneasca. Trebuie ca invatamantul romanesc sa ajunga la nivel european, iar din aceasta misiune nu ne vom opri.