Desi a venit frigul, sinistratii dorm in continuare in corturi. Intrucit distributia materialelor de constructie decurge foarte greu, localnicii sint in prag de razboi.

Ei nu vor sa se converteasca la alte confesiuni in schimbul unui acoperis deasupra capului. satenii cuza autoritatile pentru ca reconstructia decurge cu viteza melcului. Primarul, acuzat de favoritisme, se apara spunind ca a facut tot ce i-a stat in putinta

In ciuda faptului ca se apropie iarna, multi dintre sinistratii din Nanesti continua sa locuiasca in corturi sau pe unde apuca. Oamenii nu au avut posibilitatea sa isi construiasca sau sa isi repare singuri locuintele afectate de inundatiile din 15 iulie, deoarece au primit materialele de constructie in mai multe transe, iar unii dintre ei nici pina acum nu le-au primit pe toate.

Cei mai multi sateni sint de parere ca aceasta data este mult prea tirzie pentru a-si mai putea reface ceva. In timp ce satul arata ca dupa razboi, iar reconstructia merge cu viteza melcului, in sat si-au facut aparitia reprezentantii unor culte care fac prozelitism in schimbul unor case.

Oamenii spun ca ministrii si secretarii de stat care le vor calca satul nu mai ies vii fara sa le dea explicatii cu privire la lentoarea cu care ajung boltarii. Fostele gospodarii stau amestecate printre pereti prabusiti, mobile, televizoare si lucruri naclaite in mil. Sinistratii de pe ulite suduie intr-una guvernul, prefectura, primaria si sponsorii care, zic ei, dau ajutoare doar celor care stau la sosea.

Desi apele au "topit" mai bine de jumatate de sat, au fost recladite doar citeva case, si acelea de catre sponsori privati sau de biserica. De prin corturi sau grajdurile fostei CAP, sinistratii regreta zilele cind politicienii incaltau cisme de guma si le ofereau umarul sa plinga. Impinsi de la spate de frig si ploi, oamenii nu-si mai rup gitul dupa masinile care le-ar putea aduce apa si piine, ci dupa camioanele Guvernului care aduc materiale de constructii cu care sa-si repare casele.

Fara ajutor de la stat, cei mai multi n-au cum sa-si cirpeasca acoperisul de deasupra capului. Pina acum, Guvernul nu a reusit sa faca mare lucru pentru ei. Cimentul, fierul, boltarii si timplaria distribuite prin ANL ajung greu, motiv pentru care multi nu au reusit sa repare mai nimic.

In multe curti, materialele zac nefolosite linga casele in ruina. Spiritele se incing cu fiecare grad in minus. "Au stiut sa ne ia cu barcile ca sa nu inecam si acum ne lasa sa murim! Va fi ca la razboi la iarna. Sa vie focul, cutremurul, gripa aviara sa ne ia cu totul! Ce sa fac daca cimentul l-au dat de-o luna, dupa aia fierul, iar boltarii ii luam abia acum.

Merge greu aprovizionarea ca e tot satul afectat, dar la iarna unde stam", ne-a spus Ionita Stoica, cap de familie care se chinuie sa-si repare de unul singur casa. "Cu ce sa te apuci de casa? Muncesc o luna ca sa iau o masina de piatra, dar numai cu asta faci casa!? A ajuns 7 milioane bascula de pietris. Cine se gindeste la noi?!", intreaba Lelia Craita, aratind spre boltarii primiti de la Guvern.

Tinara femeie s-a mutat in casa noua, din chirpici, ce-i drept, cu doi ani inainte de potop, iar acum se vede nevoita sa o ia de la zero impreuna cu sotul.

"Noapte-i moartea!"

Pe fondul intirzierii cu care ajung materialele de constructie si a temerilor ca vor degera de frig la iarna, satenii cred ca primarul Neagu Stoica face diferenta intre sinistrati. "Nu ne hulim primarul, dar face, bre, diferenta intre oameni! In loc sa muncim la case, ne trimite la sosea, sa pindim dupa ajutoare.

Ulita asta a noastra mereu e ocolita si nu stiu de ce, ca doar toti sintem traitori in satul asta", acuza Margareta Codrescu, o sinistrata de 55 de ani, aprobata de fiica ei Aneta. Vecinii lor, Maria si Mihai Caramaliu, stau intr-un cort cu fiul, nora si un nepot de doar 5 luni.

Spun ca au primit doar citeva zeci de caramizi, care nu le ajunge nici pentru un horn. Casa lor sta sa cada. "Asta nu-i casa de iernat! Daca nu ma crede Guvernul, mobila nu minte, arata unde a ajuns apa. Daca te duci la primarie nu-ti face dreptate, ne trimite sa stam la saivan. Unde-i dreptatea?! Sa vina cutremurul sa ne faca pe toti o apa si-un pamint", spune Mihai Caramalau.

"Noapte-i moartea! E frig. Sa vina Tariceanu sa stea cu noi in cort", continua consoarta sa, Maria, in timp rascoleste lucrurile distruse de mil. Satenii mai harnici cred ca inundatiile au fost "norocul puturosului", dat fiind ca unii dintre acestea au deja case noi. "Au construit la a'l de Sima, care au 7 copii, foarte bine ca meritau, dar la restul?", spune Ionita Stoica, omul de serviciu de la scoala.

"Nu ne trecem la pocaiti"

Oamenii din Nanesti ii critica amarnic pe cei care alearga "numai de pe luat" si care s-au capatuit, dar si pe cei care vor "sa se treaca la secte pentru un pumn de bani". "Ce sa facem, sa ne ducem si noi la pocaiti, daca eu m-am nascut ortodoxa? Asta-i adevarul, se da la putori si la oportunisti. Au venit in sat, si fac citeva case. Noi nu vrem sa ne vindem sufletul pe citiva arginti.

Nu ne lepadam de Dumnezeu pentru o casa! Dar altii asa fac! Noi ne rugam sa nu mai ploua, ei se rugau sa mai vina puhoiul. Va spun eu, care are flori in ograda nu a venit apa peste el!

Au fost care au darimat casele noaptea pe ascuns", spune inciudata Aneta Codrescu. Pe de alta parte, la Nanesti sint si oameni care au ajuns cu casele la acoperis. Cei mai impacati sint tinerii care au muncit in Italia, dar si cei care au avut ceva bani pusi deoparte.

"Noi am avut fundatia turnata, iar cind am primit ajutoarele a mers repede constructia. Norocul nostru a fost ca nu am platit mina de lucru, am zidit eu, care am invatat zidarie la casa mea, si cu cumnatul meu. Lumea ne invidiaza ca deja am ajuns sus, dar nici pe noi nu ne-a ajutat nimeni. Si noi ne chinuim, copilul meu a plecat la scoala, in clasa I, din cort.

Multi n-au darimat cocioabele ca sa mai vina cineva sa le vada. Cred ca le-a fost teama ca nu vor primi materiale", este de parere Ion Caldarescu, de 33 de ani, care locuieste intr-un cort oferit de armata cu sotia si copilul. Intr-o situatie realmente critica se afla, insa, cei batrini si neputinciosi, care vor sa faca, dar nu pot.

"Ar trebui sa fim ajutati de stat si la zidarie ca nu avem putere. Daca aveam, nu zideam eu o camaruta? Mie si bulendrele de moarte mi le-a luat apa. Era apa cit un stat de om! Ce sa fac, sa-i omor pe copii daca n-au de unde sa-mi dea?!", se tinguie Leana Balin, care, la 82 de ani, s-a apucat cu omul ei sa-si faca o noua casa. "Pupa mosule mireasa!", strigau muncitorii tocmiti vineri sa le sape fundatia viitoarei case.

Primarul s-a pus rau cu neamurile

Supararile sinistratilor sint recunoscute partial de autoritatile locale. Primarul Neagu Stoica, acuzat de favoritisme de unii sateni, recunoaste ca a avut probleme inclusiv cu neamurile din cauza reconstructiei si ajutoarelor venite in sat, dar in cele din urma au inteles ca "nu e usor sa fii primar intr-un sat cu 1000 de sinistrati".

Edilul spune ca statul nu construieste nimic la Nanesti, dat fiind ca aici nu are loc nici o stramutare, iar cu distribuirea boltarilor e in grafic, dat fiind ca termenul expira la 30 noiembrie, cind, ce-i drept, nu mai poate zidi nimeni. "Cei de sus au venit, au facut evaluarea si au plecat. Eu am ramas sa Ťmultumescť pe toata lumea. Am facut tot ce am putut!

Am adus in sat 200 de tone de ciment din sponsorizari, dar aproape ca nici nu s-a cunoscut. Am ramas singurul sat unde oamenii mai maninca o piine proaspata din sponsorizari. Am auzit si eu ca oamenii ma critica", ne spune primarul Neagu Stoica. Cit priveste ofertele facutele sinistratilor de reprezentantii unor culte, primarul spune ca nu stie decit un singur caz:

"Au venit sa faca ceva case, dar nu m-am gindit ca vor sa racoleze credinciosi. A fost o singura tinara, care sufera de un handicap, care am auzit ca si-a schimbat credinta. Le-am zis oamenilor sa ia si sa faca cum vor Eu sint ortodox convins". Pina una alta, pentru ca sint slabe sanse ca lumea sa faca macar o "chichineata" pina la prima zapada, edilul cauta locuri de cazare, cu toate ca sinistratii nu se lasa dusi din sat.

Mogildetele sinsitrate

Poate cei mai amariti din Nanesti sint cei cinci copii ai sotilor Valeria si Vasile Anghel. Gemenii de 7 luni, si Gica, baiatul de 2 ani, au fost salvati pe 15 iulie cu barca de militari, dupa ce parintii i-au pus intr-o copaie.

Ceilalti au fost luati in circa de parinti. Impreuna cu bunica, cei cinci copii si parintii traiesc din alocatia primita de la stat si din ce cistiga tatal muncind cu ziua pe la ceilalti sinistrati din sat. De la inundatii au mai primit ceva alimente si cam atit. De citeva zile s-au mutat din cort in casa din lut, pe care o cirpesc si ei cum pot.

"Curgea apa pe dedesupt de ziceai ca sintem la Jilava! Ne-a promis un domn de la Bucuresti ca ne face casa la copii, dar n-aveam atunci loc si apoi ne-a trimis vorba ca nu mai poate. Ne-au televizat, dar degeaba", spune Valeria. In ziua vizitei noastre, si-a hranit cei cinci copii cu cartofi fierti. "Ce maninc eu le dau si lor. La iarna nu o sa avem nici mamaliga, ca papusoii ni i-a inecat", spune ea.

Viata continua

La Nanesti, pe 15 iulie, apele rabufnite ale Siretului si Rimnicului au distrus in total 164 de case, iar altele 250 au fost avariate. Au avut de suferit si primaria, scoala, gradinita, postul de politie si dispensarul.

Pina acum doar 10 locuinte au fost reconditionate cu sprijinul unor sponsori, iar la alte 20 reconstructia a ajuns pina la acoperis. Primarul spune ca se afla in discutii cu o echipa din Moldova pentru a incepe zidirea a 30 de case pentru cazurile sociale. In ceea ce priveste scoala, elevii s-au mutat in cinci clase reconditionate, iar cursurile la gradinita incep astazi, intrucit reparatiile au decurs mai greu.