In perioada 2003-2005, doar 75 de cereri au fost finantate si alte peste 75 au fost respinse de catre banci din diverse motive.
Programul FIDA se adreseaza micilor intreprinzatori de la sate, spune teoria. Cu alte cuvinte, gospodarii care au deja o mica ferma sau cei care vor sa se dezvolte pana la limita unei ferme de dimensiuni mici se pot adresa acestui program de finantare europeana.
"Pentru acest program sunt doar doua banci care asigura imprumuturile, Banca Comerciala Carpatica (BCC) si Banca Comerciala Romana (BCR), prin filialele din Cluj, Gherla, Dej, Turda si Huedin", a precizat expertul Directiei de Dezvoltare Agricola si Rurala (DADR) Cluj, Viorica Dumitrache.
Astfel, micii intreprinzatori apeleaza la credite bancare 100%, iar "in momentul in care fac solicitare pentru finantarea FIDA, trebuie sa aiba 15 pana la 30% din valoarea creditului", mai spune Dumitrache.
Credite greu de obtinut
"Pentru mine, de exemplu, FIDA n-a fost o solutie, chiar daca nu mi-am dorit sa intemeiez o afacere de proportii, ci una de familie. Din pacate, bancile cer conditii destul de greu de indeplinit.
Cine gireaza pentru tine cand ceri sume de peste 40.000 de dolari? Banca a subevaluat proprietatea doar pentru ca se afla la tara si nu am avut suficient credit in ochii lor pentru a primi imprumutul", a precizat Dorin Banoiu, un intreprinzator clujean. El spune ca, in cele din urma, a renuntat la idee.
Reprezentantii DADR Cluj spun ca lipsa girantilor, a personalului calificat, a expertilor, a problemelor notariale legate de proprietatea casei care face obiectul gajului, reprezinta 80% dintre motivatiile pentru care oamenii renunta la finantarea in sistem FIDA.
De altfel, specialistii in domeniu spun ca in marea majoritate a situatiilor, dincolo de lipsa documentelor clare asupra proprietatii sau a girantilor, oamenii au o mare problema de mentalitate ca urmare a faptului ca, in mediul rural, creditul este inca asimilat unei datorii rusinoase si periculoase.
Ei spun ca mentalitatea s-ar putea schimba daca ar exista mai multi tineri care sa-si deschida afaceri in domeniu si sa se mute la sat. Clujul este un judet rural in proportie de 45%, spun statisticile Prefecturii, insa populatia se aglomereaza si traieste in centrele urbane. Acest fapt se traduce si prin lipsa confortului minim si a legaturilor de transport precare din regiunile rurale.
Dezvoltare prea lenta
In perioada 2003-2005, cele 75 de proiecte depuse au absorbit doar 355.000 de dolari din finantarea FIDA. Doar cinci proiecte vizau achizitia de utilaje pentru gospodarie si s-au ridicat la valoarea de 25.000 de dolari.
Cele mai consistente finantari s-au indreptat spre industria alimentara din zona rurala, unde trei proiecte au impartit 110.000 de dolari, iar industria mica, adica atelierele micilor mestesugari clujeni, a obtinut doar doua finantari in valoare de 40.000 de dolari.
