Scandalul eventualei infiintari a unei universitati maghiare de stat in Transilvania a starnit reactia oficialilor de la Bucuresti. Astfel, conducerea Ministerului Educatiei si Cercetarii (MEC) respinge ferm orice tendinta de segregare pe criterii etnice in invatamant.
"Universitatea "Babes-Bolyai" din Cluj-Napoca si-a dovedit viabilitatea ca universitate multiculturala, iar Ministerul Educatiei si Cercetarii si ministrul Mircea Miclea sustin structura actuala a UBB.
Ministerul Educatiei si Cercetarii recunoaste Senatul Universitatii "Babes-Bolyai" ca singurul partener legitim de dialog in aceasta privinta", se arata intr-un comunicat de presa emis de reprezentantii MEC.
Reactia ministerului vine in contextul in care radicalii maghiari i-au trimis o scrisoare deschisa presedintelui Romaniei, Traian Basescu. Seful statului este rugat sa isi foloseasca autoritatea pentru adoptarea solutiei conforme cu "doleantele si traditia din cadrul comunitatii maghiare din Romania".
De asemenea, s-a cerut infiintarea unor sectii cu predare in limba maghiara la facultatile de inginerie, stiintele agriculturii, medicina veterinara si arte plastice.
Aceste facultati nu functioneaza, insa, in cadrul Universitatii "Babes-Bolyai", ci la Universitatea Tehnica, la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara si in cadrul Universitatii de Arta si Design "Ion Andreescu".
La UBB exista doua facultati cu predare exclusiv in limba maghiara. Este vorba de facultatile de Teologie Romano-Catolica si de Teologie Protestanta.
Aceste reactii au aparut dupa ce, luni, radicalii unguri au organizat un sir de manifestatii de protest in orasele Sfantu Gheorghe, Miercurea Ciuc, Oradea si Cluj, cerand reinfiintarea Universitatii "Bolyai". Pe de alta parte, conducerea liniei maghiare de studii de la UBB se opune acestei idei, pe care o considera neviabila.
Centrul disputelor a fost Cluj-Napoca. Cateva sute de radicali grupati in cinci asociatii, au organizat un miting in fata UBB. Ei au cerut reinfiintarea vechii Universi-tati maghiare "Bolyai", care a fost creata la dorinta lui Stalin, dupa cel de-al doilea razboi mondial.
Intelectualii maghiari prefera solutiile rezonabile
Conducerea liniei de studiu maghiare a UBB nu este, insa, de acord cu aceasta cerere. Prorectorul institutiei de invatamant superior, Laszlo Nagy, a spus ca o universitate maghiara independenta nu ar fi viabila, pentru ca ar ramane fara studenti dupa aderarea la Uniunea Europeana.
Si asta, pentru ca tinerii maghiari din Transilvania ar prefera sa studieze la institutii de invatamant de prestigiu din Ungaria decat la una noua la Cluj-Napoca.
Un alt prorector al Universitatii "Babes-Bolyai", Levente Salat, sustine ca radicalii maghiari ar dori stranga capital politic prin aceste actiuni. Ei ar putea, insa, sa puna in pericol realizarea unor obiective de care profesorii maghiari sunt foarte aproape.
Asa ar fi marirea autonomiei pentru linia maghiara de studiu si infiintarea unei Facultati de Studii Maghiare. Atunci, conducerea Uniunii se pronunta pentru infiintarea a doua facultati autonome cu predare in limba maghiara, una de Stiinte Umaniste si alta de Stiinte Exacte. Aceste doua facultati ar fi urmat sa reuneasca majoritatea sectiilor cu predare in limba maghiara de la UBB.
Conducerea liniei de studiu maghiara a universitatii clujene a comandat, insa, un studiu de fezabilitate care arata ca in viitorul apropriat infiintarea Facultatii de Studii Maghiare ar fi mult mai potrivita. Vicepresedintele Consiliului Academic al UBB, Istvan Szamoskozy, a afirmat ca linia de studiu maghiara a cunoscut o puternica evolutie in ultimul deceniu si jumatate.
In anul 1989, la universitate erau doar 400 de studenti maghiari, care invatau in limba materna. Acum, sunt peste 8.500. In total, la UBB sunt 12.000 de studenti maghiari, numai ca unii au preferat sa studieze in limba romana, altii in germana, iar o parte au optat pentru studii in limba engleza.
Totodata, in replica la protestul studentilor maghiari de luni seara, Consiliul de Administratie, Consiliul Academic si Rectoratul UBB au semnat o declaratie in care se arata ca "presiunile strazii nu au dat si nu dau, in sistemul Uniunii Europene, rezultate".
