BZA deschide o serie de anchete jurnalistice privind una dintre cele mai dubioase privatizari postdecembriste. Simbolul sporturilor de iarna, statiunea Borsa a fost prinsa intr-o increngatura de tip mafiot neaos inca din 1994.

Complexul turistic, administrat de fostul OJT in perioada comunista era compus din patru hoteluri, din care trei se aflau in statiune iar unul in localitatea Borsa, aflata la o distanta de 10 km. In anul 1990, complexul se transforma in societate pe actiuni, cu capital majoritar de stat.

Iezerul SA a fost scos la privatizare de FPS, o parte din actiuni fiind achizitionate de persoane fizice. Fara nici un avertisment, Guvernul Vacaroiu ia in 1994 o decizie prin care 70% din patrimoniul societatii este pur si simplu expropriat.

Statiunea Borsa este emblematica pentru turismul romanesc, fiind una dintre destinatiile preferate de iubitorii sporturilor de iarna. Privatizarea complexului hotelier, compus din patru imobile plus terenurile aferente, administrat inainte de Revolutie de Oficiul Judetean de Turism al judetului Maramures este un exemplu elocvent de capatuiala pe banii statului.

Imediat dupa 1989 complexul a luat numele de SC Iezerul SA si a fost preluat de FPS in vederea vanzarii catre intreprinzatori particulari.

In 1994, printr-un protocol creditat de premierul Vacaroiu, ministrii Sanatatii, Turismului si Finantelor, SC Iezerul SA a pierdut doua hoteluri, Stibina si Cascada, fara a primi ceva in schimb. Cele doua obiective turistice au ajuns pe mana Ministerului Sanatatii sub pretextul ca spitalul Borsa nu face fata afluxului de pacienti.

Intre timp, unul dintre hoteluri a fost renovat cu 26 milarde de lei de la buget si a devenit "centru de training" pentru angajatii Casei de Asigurari de Sanatate din Maramures. Celalat, zace in mizerie.

La protocolul amintit au dat cu subsemnatul ministrul Turismului – Dan Matei Agathon, ministrul Sanatatii- Iulian Mincu si ministrul Finantelor – Florin Georgescu.

In acest sens, acelasi guvern a emis HG 368/1994, prin care "se aproba transmiterea fara plata a hotelurilor "Cascada", "Stibina", a constructiei neterminate, impreuna cu terenurile aferente, precum si mijloacele fixe si obiectele de inventar existente in cele doua hoteluri din patrimoniul Societatii Comerciale "Iezerul" - S.A. cu sediul in orasul Borsa, judetul Maramures, in proprietate publica si in administrarea Ministerului Sanatatii, pentru functionarea Spitalului de Recuperare Medicala Borsa, judetul Maramures."

Dupa ce au fost luate gratis in primire, unul dintre hoteluri, Cascada, a beneficiat de miliarde de la bugetul Sanatatii pentru reparatii capitale.

Ceea ce parea a fi o actiune cu scop comunitar, spre binele pensionarilor care se tratau cu mofete (impachetari cu gaz ) de ani de zile la cele doua hoteluri, recunoscute ca fiind mai bune decat cele din Covasna, "afacerea" a luat o alta turnura.

Astfel, spre surprinderea localnicilor, hotelul Cascada a devenit "centru de training pentru Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate Maramures", iar Stibina a devenit o ruina, fiind inchis pentru renovare de mai bine de un an si fara nici o speranta de a mai fi pus in functiune curand.

Cu alte cuvinte, angajatii Ministerului Sanatatii si-au facut din centrul de recuperare al pensionarilor reumatici un cuibusor de nebunii. Criza prin care trece Sanatatea de mai bine de un deceniu n-a fost decat accentuata de asemenea decizii.

Potrivit unor surse din cadrul Spitalului de Recuperare din Borsa unitatea nu avea nevoie de cele doua hoteluri, fiind si asa supradimensionata comparativ cu numarul de pacienti. Prin urmare, motivarea din HG 368/1994 pare a fi un simplu pretext pentru exproprierea societatii Iezerul SA.

In semn de protest, Gheorghe Mihaila, fost detinut politic, in prezent pensionar, a organizat mai multe actiuni la care s-au alaturat localnici din Borsa. Grupul de protestatari a pichetat cele doua hoteluri si a cerut insistent repunerea mofetelor in functiune.

Dincolo de consecintele sociale dezastruoase ale acestei "privatizari" se ascund o multime de ilegalitati care necesita atentia organelor anticoruptie.

Desi au fost facute numeroase memorii din partea actionarilor privati catre PNA, Garda Financiara Maramures si ministere, cazul a fost plasat de la o autoritate la alta fara a-si gasi o rezolvare pertinenta.

In prezent, structura actionarilor la SC Iezerul SA este compusa din 17,7% Veronica Fonta, fost administrator al societatii, 17,7% stefan stetco, 9,2% Ministerul Turismului, iar restul persoane fizice. Dupa ce societatea a fost pagubita cu peste 2 milioane de USD- conform evaluarilor - odata cu exproprierea din 1994, sirul tunurilor a continuat.

In anul 1998, printr-o actiune cel mai probabil premeditata, societatea SC Iezerul SA pierde al treilea hotel, Bradet, din cauza unui imprumut la BCR Viseu de Sus in valoare de 75 de milioane de lei. In urma acestei lovituri, hotelul este scos la vanzare printr-o licitatie mai putin ortodoxa.

In culise circula informatii potrivit carora hotelul a fost vandut printr-un interpus unui dinozaur al serviciilor secrete romanesti. De asemenea, terenul aflat in posesia Iezerul SA ajunge in patrimoniul firmei sotului lui Veronica Fonta - fost administrator la SC Iezerul SA.

O parte din actionari au sesizat incercarea de preluare ostila a pachetului majoritar de catre persoane din afara societatii iar in prezent sunt pe rol mai multe procese privind daune aduse la SC Iezerul SA. Batalia pentru patrimoniul SC Iezerul SA se justifica prin faptul ca pretul unui metru patrat de teren in zona ajunge la 200 de Euro cel putin.

Incercarea de reabilitare a unuia dintre cele mai frumoase complexe turistice din tara, initiata recent de actionarii majoritari in colaborare cu noua conducere administrativa intampina obstacole din cauza nepasarii autoritatilor.

Vom reveni intr-o editie viitoare cu dezvaluiri asociate cu documente doveditoare privind ilegalitatile comise timp de zece ani cu scopul de a pagubi SC Iezerul SA.