Cui am vandut Ardealul si de ce

de Nicoleta Nap, Camelia Hancu     Buna ziua, Ardeal
Joi, 27 octombrie 2005, 0:00


Gigantii industriei romanesti reprezinta piatra de incercare a tranzitiei spre economia de piata. Acesta a fost principalul motiv al vanzarii multor fabrici emblematice pentru industria Romaniei in conditii impuse de investitori, de cele mai multe ori paguboase pentru stat.



Esalonarea datoriilor sau chiar radierea acestora si pretul foarte scazut au fost cheia procesului de privatizare. Lasate mostenire de epoca industrializarii inceputa de Gheorghe Gheorghiu-Dej si continuata de Ceausescu, majoritatea combinatelor din Ardeal au trecut prin experienta falimentului dupa Revolutie.



Piata de desfacere a industriei romanesti a intrat in colaps odata cu destramarea URSS si caderea comunismului in Europa de Est. Toate marile fabrici au fost preluate de FPS, APAPS, AVAS si ulterior au fost scoase la mezat.



Pentru relansarea economica din acest sector erau esentiale modernizarea liniilor de productie, restructurarea, reducerea numarului de angajati precum si identificarea unor noi parteneri de afaceri.



Cate unitati sunt inglodate in datorii, cate au reusit sa ajunga la linia de plutire si cate reusesc sa aduca profit? In materialul care urmeaza aflati cum "duduie" combinatele si fabricile din Ardeal.



Indienii de la Mittal, chirurgii Combinatului Siderurgic Hunedoara



In anul 2000, APAPS a vandut combinatul americanilor de la Noble Ventures, insa un an mai tarziu statul a reziliat contractul. Combinatul Siderurgic Hunedoara a fost preluat in anul 2002 de grupul Mittal Steel din India, care detine titlul de cel mai mare producator de otel pe piata romaneasca.



Privatizarea s-a dovedit a fi una de succes avand in vedere faptul ca de la pierderi de 1.139 de miliarde de lei inregistrate in 2003, societatea a ajuns la un profit de 7.409 miliarde in 2004.



Industria Sarmei Campia –Turzii, redresata in era Mechel



Este cea mai mare producatoare de metale feroase din Transilvania avand in 2004 o cifra de afaceri de 4.163 miliarde de lei. Combinatul a fost privatizat de AVAS in anul 2003, fiind preluat de firma elvetiana Conares Trading, care in acelasi an a devenit operatorul grupului metalurgic rus Mechel pentru activitatile din afara Elvetiei.



Combinatul si-a schimbat denumirea devenind Mechel Campia Turzii. 73,4% din actiunile societatii au fost tranzactionate cu peste 27 milioane de Euro, AVAS primind pentru actiunile sale 2,55 milioane Euro. Comparativ cu anul 2003, cand pierderile se cifrau la 163 de miliarde de lei, in anul 2004 acestea au scazut la 67 de miliarde.



In cursul anului 2005 rusii au modernizat linia de productie investind 10,5 milioane Euro in acest sens. Drept consecinta, productia va creste, conform estimarilor conducerii combinatului, la 28.000 tone de sarma pe an. Managerul societatii, Vasile Trotink considera ca modernizarea completa a fabricii se va realiza pana in anul 2008.



Piata de desfacere a produselor Mechel Campia Turzii este atat interna cat si externa.



Somes SA, in ventuza lui Vuza



Combinatul de Celuloza si Hartie (CCH) Dej a fost inca din perioada comunismului cel mai mare producator de hartie de ambalaj si celuloza din fibra lunga din Balcani. Societatea cu capital integral de stat a fost scoasa la privatizare de FPS in anul 2000 si a fost preluata prin licitatie de Hovis GmbH Viena.



Intrata in faliment societatea austriaca a fost absorbita de MFC Commodities GmbH. In urma unor neintelegeri intre investitor si Statul Roman in privinta unei infuzii de capital pentru relansarea combinatului, austriecii au abandonat proiectul.



In iulie 2004 grupul SCR, patronat de stefan Vuza a preluat unitatea in urma semnarii utui act de novatie prin care se obliga sa plateasca datoriile acumulate de societate. Somes SA avea in anul 2004 o cifra de afaceri de 1. 489 de miliarde de lei.



Cu toate ca societatea, devenita intre timp SC Somes SA a inregistrat o crestere a profitului, cu aproximativ 10 miliarde de lei fata de anul 2003, investitiile pe linia de mediu se lasa asteptate.



Pana in anul 2015, termenul limita dat de Agentia Nationala de Mediu pentru conformare la standardele UE, stefan Vuza trebuie sa investeasca aproximativ 60 de milioane de Euro. La preluarea societatii, in cursul anului 2004, grupul SCR a platit catre AVAS 1,45 milioane de USD si a cumparat un filtru de aer.



Conform Agentiei Regionale de Mediu Cluj, Vuza este obligat sa investeasca pana in decembrie 2005 suma de 20 milioane Euro in programul de mediu, iar in 2006 inca 12 milioane. Nerespectarea acestor prevederi ar duce la inchiderea fabricii.



Italienii "tricoteaza" la Cluj



Cea mai mare fabrica de tricotaje din judetul Cluj, Tricotaje Somesul SA a fost infiintata in anul 1930. Societatea a fost privatizata in 1995, iar in acest moment 25% din actiuni apartin unui partener italian, Antonio Scanagatta.



Firma are un capital integral privat, o retea proprie de distributie si produsele sunt desfacute atat pe piata interna, cat si pe cea externa. Tricotaje Somesul a ajuns pe locul I in topul national al firmelor din industria usoara, devansand 2 firme care, cu toate ca aveau o cifra de afaceri mai mare nu se ridicau la acelasi nivel in cazul profitului. In anul 2004 societatea a inregistrat un profit de 4.657 milioane lei.



IAIFO SA Zalau, robinetul lui Patriciu



IAIFO SA este cea mai reprezentativa fabrica din judetul Salaj, fiind una din marile producatoare de articole de robinetarie. AVAS a vandut actiunile societatii in anul 2004 catre doi oameni de afaceri& Viorel Stanca, presedintele PD Salaj, patronul grupului Vidalis si Dinu Patriciu, magnat al petrolului.



Stanca a preluat cantina si dispensarul IAIFO SA, iar baza de productie a fost achizitionata de societatea Rominserv Valves, o divizie a grupului Rompetrol SA. Daca Stanca reuseste sa faca bani frumosi din nuntile pe care le organizeaza la cantina preluata de la IAIFO, conform site-ului MFP, productia nu a mers chiar bine.



Astfel, fata de anul 2003, pierderile au crescut in anul 2004 de la 200 de miliarde de lei la 318 miliarde. De asemenea, cifra de afaceri a scazut de la 384 de miliarde la 300 de miliarde.



Casirom SA Turda, folosita de italienii de la Unimetal



Casirom SA este inca din anii 80 unicul producator de carbura de siliciu si materiale de siliciu refractar din Romania, si unul dintre cei mai mari producatori pe acest segment din Europa. Societatea a fost privatizata in 1999 fiind preluata de compania Unimetal Spa si inca patru firme autohtone& Metal Euroest, Elsid Titu, Taipan si Neptun.



In urma unor scandaluri ivite intre actionarii italieni care detin un pachet de 28% din actiuni si patronii romani societatea a fost preluata in totalitate de investitori straini. Astfel, in locul celor patru firme autohtone au intrat in actionariat luxemburghezii de la Alseide SA, sub numele carora se pare ca sunt tot actionari italieni.



Piata de desfacere a produselor Casirom SA a fost aproape complet externalizata. Societatea se afla pe lista unitatilor monitorizate de Agentia Regionala de Mediu si necesita investitii de 1,6 milioane Euro pana in 2013.



Cu toate ca cifra de afaceri a Casirom SA s-a dublat in anul 2004 fata de anul 2003, cand rula 179 miliarde de lei, societatea contiuna sa inregistreze pierderi majore cifrate la 5 miliarde de lei.



Romplumb SA Baia-Mare asteapta pana in 2007



Romplumb SA este unul dintre putinele combinate ramase in portofoliul statului, cu obict de activitate producerea plumbului, zincului si cositorului. Societatea urmeaza sa fie transferata din portofoliul Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) in cel al Ministerul Economiei si Comertului.



Ministrul Codrut Seres declara ca aceasta masura i se pare normala, din moment ce ministerul pe care il conduce face investitii majore pentru imbunatatirea conditiilor de mediu din intreprindere. "Am constatat ca, desi dam bani constant uzinei Romplumb, capitalul ei social nu a fost inca majorat.



A ramas undeva la 80 de miliarde de lei, daca bine imi amintesc cifra, iar asta nu e conform cu realitatea. Nu vreau sa cred ca exista cineva care vrea sa cumpere societatea sub valoarea ei reala", a declarat seres. Romplumb SA va fi scos la privatizare abia in anul 2007 cand se va rezolva problema investitiilor de mediu, cifrate la 30 de milioane de Euro.



In anul 2004 societatea a inregistrat un profit de 416 milioane, pe cand in 2003 inregistrase doar 15 milioane.



Rusii "au batjocorit" Metalurgica SA Aiud



Metalurgica SA este unicul producator din Romania pentru o serie de produse precum tuburi radiante pentru cuptoarele de tratamente termice cu atmosfera controlata, role din fonta etc.



In 30 iunie 2005, SCR prin Contactoare Buzau, impreuna cu afaceristul de origine rusa, Victor Ianusco si cu Asociatia salariatilor Metalurgica, a preluat prin AVAS pachetul de aproape 74,5% din capitalul social. Tranzactia s-a ridicat la numai 5,3 milioane de euro.



Afacerea s-a dovedit a fi un esec, intrucat consortiul nu a respectat contractul de privatizare, prin neplata actiunilor. Combinatul a mers din rau in mai rau, astfel ca in cursul acestui an a inregistat pierderi de 31,8 miliarde de lei si s-a inglodat in datorii de 725 de miliarde de lei. AVAS cauta in prezent un investitor serios pentru combinat.

















1028 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version