ZIUA de Cluj trage un semnal de alarma cu privire la pretentiile exagerate si uneori absurde ale unei parti a minoritatii maghiare, pretentii care au toate sansele sa alimenteze sentimentele nationaliste romanesti de tip extremist.
La un an dupa ce clujenii l-au eliminat din administratia locala pe fostul primar antimaghiar al Clujului, tocmai pentru excesele sale fata de minoritatea maghiara, asistam la o recrudescenta a actiunilor si mesajelor de tip extremist ale asociatiilor societatii civile maghiare din Cluj si Ardeal.
Scandalul gropii din centrul Clujului, vopsirea stemei Ungariei Mari pe panourile de la intrarea in oras, cererea reinfiintarii Universitatii "Bolyai", pretentia asupra a 25% din UBB, finantarea de la bugetul de stat a Universitatii private maghiare "Sapientia", si mai ales solicitarea demisiei conducerii liniei maghiare din UBB sunt semne de rau augur pentru pacea interetnica a Clujului.
ZIUA de Cluj solicita autoritatilor sa nu marseze la aceste solicitari si sa stopeze excesele unei parti a minoritatii maghiare care tensioneaza inutil viata publica clujeana.
Perioada de acalmie si normalitate a vietii publice clujene a incetat acum doua saptamani, cand a izbucnit scandalul santierului arheologic din centru – asa-numita groapa numarul 2 din Piata Unirii. Primul scurtcircuit dintre primarul Boc si UDMR s-a stins greu, dupa negocieri de culise si o dezbatere publica care a stabilit modul de conservare al coloanelor romane descoperite de arheologi.
Opinia publica s-a calmat dupa aflarea vestii, dar un nou soc a venit peste cateva zile.
Cinci organizatii ale societatii civile maghiare, Consiliul Tineretului Maghiar din Romania (CTM), Comisia de Initiativa Bolyai (CBI), Asociatia Tineretului Maghiar din Ardeal (ATMA), Consiliul National Maghiar din Transilvania (CNMT) si Uniunea Studentilor Maghiari din Cluj (USMC) au organizat in fata Universitatii "Babes–Bolyai" (UBB) o manifestatie la care au participat 800 de persoane "inarmate" cu lumanari si carti ale poetului controversat Wass Albert, acuzat de nationalistii romani ca este un criminal de razboi.
S-a solicitat, printr-o scrisoare deschisa adresata presedintelui Traian Basescu, reinfiintarea Universitatii "Bolyai", finantarea de la stat a Universitatii "Sapientia" si 25% din patrimoniul UBB.
Mai mult, asociatiile maghiare au acuzat conducerea liniei maghiare din UBB ca nu slujeste cauza maghiara, adica nu doreste reinfiintarea universitatii "Bolyai"si au acuzat UBB ca nu este o universitate multiculturala veritabila.
Totul a culminat recent cu solicitarea dura a directorului liniei de studii maghiare a facultatii de biologie a UBB, Sarkany Kiss Endre, care a cerut nici mai mult nici mai putin decat demisia conducerii liniei maghiare a UBB!
Asistam astfel la un razboi fraticid intre o parte insemnata a asociatiilor societatii civile maghiare si conducerea liniei maghiare din UBB, fapt ce implica in conflict o institutie de talia UBB.
Solicitarea de demisie a prorectorilor Levente Salat, specialist recunoscut cu doctorat in Canada in multiculturalism, Nagy Ladislau si Szamoskozi Istvan vine dupa ce acestia au respins in cadrul unei conferinte de presa solicitarile asociatiilor maghiare si au incriminat presiunea strazii.
Nici un argument rational al prorectorilor maghiari nu a fost de ajuns pentru ca asociatiile maghiare sa isi retraga pretentiile. Din contra, replica acestora se pastreaza la o cota dura, fapt ce pune sub semnul intrebarii dialogul interetnic instalat cu greu la Cluj. "Niciodata nu s-a obtinut nimic la presiunea strazii in domeniul educatiei si la nivel academic. Din contra.
Aceste incercari ale asociatiilor impiedica atingerea unor obiective si poate ca reprezinta un sentiment de frustrare pentru unele obiective inca neatinse de maghiarimea ardeleana. Exista rezultate cladite cu mare efort, dar aceste tipuri de miscari le pot afecta negativ", a spus, cu ocazia conferintei de presa a conducerii liniei maghiare a UBB, Salat Levente.
Provocari si gaz pe foc
Dupa ce ani de zile isteria nationalista a fostului primar a alungat efectiv comunitatea maghiara din Cluj, iata ca acum asistam la un fenomen de mai mici proportii, dar in sens invers. Vineri, politistii clujeni au semnalat vopsirea pe panourile de la intrarea in oras a stemei Ungariei Mari, fapt care a mai avut loc deseori in timpul administratiei debarcate in vara anului trecut.
Politistii clujeni nu au putut certifica cine a vopsit insemnele provocatoare, dar exista doua ipoteze: acestea au fost vopsite fie de asociatiile maghiare, fie de nationalisti romani. Ambele variante stau in picioare si este un semn de tensiune faptul ca la Cluj-Napoca au loc astfel de provocari.
Actuala administratie a sters incet dar sigur urmele exagerarilor funariote, asa cum de altfel a promis edilul Emil Boc in campania electorala. "Am redat Clujului normalitatea", a spus Boc la bilantul celor 100 de zile de la preluarea mandatului.
Diplomatie la UDMR, replica dura la UBB
Pozitia UDMR a fost caraterizata de diplomatie in toata aceasta perioada, iar declaratiile liderilor au convers catre o atitudine pro revendicari dar pe cale politica si diplomatica si nu prin presiunea strazii.
Desi prezent intre protestatari cu ocazia manifestatiilor celor cinci asociatii, Laszlo Attilla, presedintele UDMR Cluj, a declarat nonsalant: " Am fost doar sa luam pulsul asistentei, sa vedem cererile tinerilor care au iesit in strada, dar UDMR nu e implicata in acest protest al societatii civile maghiare".
Nu la fel de diplomatica a fost si pozitia oficiala a UBB. Printr-o serie de comunicate, UBB a criticat dur cererile celor cinci asociatii. Desi a adoptat apoi un ton mai diplomatic, UBB respinge aceste solicitari: "Orice individ sau grup poate sa solicite, in termeni civilizati, orice lucru in raspar cu o majoritate si o minoritate.
Noi, la UBB, ramanem fideli proiectului multicultural, care s-a construit in timp si cu eforturi inestimabile. Credem ca UBB va functiona mereu foarte bine daca invatamantul nu va fi anexat nici unui tip de partid sau de politica. Incercam ca toti sa se simta acasa la UBB. Multiculturalitatea este un aspect fundamental.
La adminteri am avut probleme serioase la unele specializari de la liniile maghiare, unde nu au venit candidati. Deci, nu sunt suficienti studenti care sa acopere anumite specializari, asa ca nu vad cum ar functiona facultati de sine statatoare in lipsa oamenilor cei mai importanti intr-o universitate - studentii" a comentat purtatorul de cuvant al UBB, istoricul Ovidiu Pecican.
In conditiile in care peste o luna va avea loc sedinta celor 320 de profesori maghiari, dintre care unii au vederi complet diferite fata de conducerea liniei maghiare din cadrul UBB, la orizont se intrevede un nou conflict cu rezultate greu de prevazut.
La UBB studiaza peste 8.000 de studenti la linia maghiara la 52 de specializari la nivel de licenta cu studii complete in limba maghiara si 20 de masterate in aceasi limba.
Sapientia, esec de management universitar?
Una din cererile asociatiilor maghiare a socat mediul academic: finantarea de la bugetul de stat a universitatii private maghiare "Sapientia". Acesta primeste doua miliarde de forinti anual pentru functionare in contextul in care, conform evaluarilor Ministerului Educatiei si Cercetarii, absolventii au un nivel profesional scazut, iar majoritatea studentilor maghiari prefera sa studieze la UBB.
Multi dintre profesorii maghiari sustin in culise ca "Sapientia" e un esec de management universitar, iar ideea infiintarii acesteia nu si-a atins tinta, mai ales in conditiile in care populatia maghiara din Cluj se cifreaza doar la 18%.
