Raportul de tara, dat publicitatii marti de Comisia Europeana (CE), a starnit, dupa cum era de asteptat, reactii pozitive din partea puterii si critici din partea opozitiei, care s-au contopit intr-un schimb de replici adesea politicianiste. Concluziile analizei arata ca si Clujul mai are multe de facut pentru a fi pregatit de aderare la Uniunea Europeana.

In domeniul Justitiei, primul lucru semnalat in raport, ca un important pas inainte, este adoptarea de catre Guvern a Planului de Strategie si Actiune pentru anii 2005-2006. Din acest plan face parte modificarea celor trei legi ale Justitie, din iulie, CE apreciind ca au fost aduse multe elemente pozitive.

ZIUA de Cluj a cules la vremea respectiva opiniile si propunerile magistratilor clujeni cu privire la reforma ministrului Monica Macovei.

O parte dintre acestia si-au simtit amenintate functiile, dar au rasuflat usurati dupa controversata decizie a Curtii Constitutionale prin care s-a eliminat examinarea tuturor sefilor de instante si trimiterea in pensie a tuturor magistratilor trecuti de varsta specificata in lege.

Totusi, nu s-a reusit permanentizarea activitatii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), fapt resimtit din plin la Cluj. Unul dintre membrii CSM este chiar presedintele Curtii de Apel Cluj, Virgil Andreies, care nu renunta la functie, desi alt membru CSM clujean, Alexandrina Radulescu, a renuntat de curand chiar si la activitatea de judecator.

CE a amintit in raport de studiul asupra independentei magistratilor realizat de asociatia Transparency International.

Reactiile magistratilor clujeni dupa publicarea studiului, prezentate pe larg de ZIUA de Cluj intr-o editie anterioara, au scos la iveala supararea magistratilor cu privire la faptul ca mass-media prezinta numai partea negativa a sistemului si ca se pronunta cateodata in procese, si nemultumirea multora fata de lipsa de protectie personala fata de riscurile la care sunt expusi prin natura meseriei.

„Situatia resurselor umane din Justitie a aratat imbunatatiri, dar volumul de munca ramane foarte ridicat", precizeaza CE. Cu toate ca exista judete in care situatia este mult mai alarmanta, nici instantele din Cluj nu sunt departe la capitolul supraincarcare. Cu atat mai grav este faptul ca in timp ce numarul de dosare se mareste, situatia posturilor vacante de magistrat nu se rezolva.

In timp ce un judecator clujean poate avea si 50 de cauze intr-o saptamana, unul dintr-o tara din Uniunea Europeana (UE) are mai putin de zece. Supraincarcarea instantelor se rasfrange si asupra grefierelor, care se plang ca sunt prea putine pentru volumul de munca extrem de mare si trebuie sa stea de multe ori peste program.

Aceasta problema, alaturi de conditii de munca grele, mai ales din cauza lipsei de calculatoare, se intalnesc cu precadere la Judecatoria Cluj-Napoca, care, fiind prima instanta, are cele mai multe dosare pe rol.

Oamenii de la centru

Justitia clujeana a castigat la capitolul imagine prin faptul ca mai multi magistrati clujeni au plecat la Bucuresti in functii cheie, de cand este ministru Monica Macovei. Cea mai grea sarcina o are tanarul procuror Daniel Morar, care i-a luat locul controversatului Ioan Amarie, la carma luptei anticoruptie, de care poate depinde data integrarii Romaniei in UE.

Asa cum cere si CE, Morar a promis ca in cateva luni vom vedea si cazuri de mare coruptie. Din echipa formata de Morar face parte si clujeanul Doru Tulus, care este seful sectiei de combatere a infractiunilor conexe celor de coruptie din cadrul Departamentului National Anticoruptie.

In cadrul Ministerului Justitiei (MJ), lucreaza acum judecatorul Cristi Danilet, consilier al ministrului, si judecatoarea Monica Niculescu, secretar general al MJ. Directia Generala de Protectie si Anticoruptie (DGPA) a MJ este condusa procurorul Doru Dobocan, plecat de la Parchetul Curtii de Apel Cluj.

CE noteaza in raport ca, de la schimbarea sefului, DGPA este mai transparenta si nu a mai actionat acolo unde nu are mandat.

Anticoruptia clujeana are mult de recuperat

Raportul de tara arata clar ca principala problema a Romaniei ramane coruptia, care la Cluj, daca ne luam dupa rezultatele DNA Cluj, pare sa nu existe. In primele noua luni ale acestui an, DNA Cluj, condus de Ioan Irimie, nu a finalizat nici o ancheta cu trimitere in judecata.

Cum era de asteptat, Irimie a fost schimbat cu procurorul Crin Bologa, care, intr-o convorbire cu ZIUA de Cluj, a declarat ca exista opt dosare, unele foarte vechi, care trebuie finalizate si ca, in opinia lui, intr-un judet cu interese economice mari, cum este Clujul, trebuie sa existe si coruptie.

Trafic de persoane si rele tratamente

Directia de Investigare a Crimei Organizate si Terorism Cluj s-a confruntat in acest an cu mai multe cazuri de proxenetism si trafic de minore, focarul fiind localitatea Turda.

Seria arestarilor a inceput in luna mai, cu doi capi ai retelelor de proxenetism din Turda, dupa care a urmat chiar un caporal in complicitate cu un gardian public, pentru ca, in urma arestarii a alti patru proxeneti in toamna, sa se ajunga la arestarea unor politisti.

Astfel, in acest moment procuratura clujeana cerceteaza trei fosti politisti din Turda pentru sprijinirea gruparilor criminale, iar alti patru politisti au dat declaratii la Parchet, dar sunt in libertate.

CE apreciaza ca inca mai exista cazuri de tratament neadecvat, incluzand folosirea in exces a fortei si a armelor letale, aplicat persoanelor aflate in arest, ceea ce nu corespunde standardelor europene. Legat de acest fapt, reporterii ZIUA de Cluj au primit plangeri de la persoane care au spus ca apropiati de-ai lor, aflati in arest preventiv, au fost batuti.

La un proces, chiar judecatoarea i-a intrebat pe politistii insotitori de ce inculpatul are sange pe fata. CE noteaza cu minus conditiile de trai din penitenciarele din Romania, unul din sase detinuti neavand propriul pat.

Situatia din Penitenciarul de Maxima Siguranta Gherla s-a inrautatit de curand, deoarece toti detinutii aflati in arest preventiv in unitatea de la Cluj au fost transferati la Gherla, conducerea Penitenciarului motivand ca astfel se vor recupera datoriile imense pe care le au la furnizori.

In aceste conditii, igiena si activitatile educationale pe care le reclama CE sunt departe de a fi indeplinite la Cluj. De curand, un caz ciudat s-a petrecut la spitalul penitenciar din Dej, unde unul dintre detinuti a fost gasit spanzurat, lucru ce, in conditii normale, ar fi fost imposibil.

In administratie, pasi mici sau deloc

La Cluj-Napoca, procesul de reforma in administratia locala a facut pasi foarte mici, adesea insesizabili.

Primaria a ramas in situatia paradoxala in care primarul Emil Boc, presedintele unuia dintre partidele aflate la guvernare, nu poate in acest moment sa angajeze nici un fel de personal in institutia pe care o conduce din cauza unei ordonante de urgenta a Guvernului Romaniei, care blocheaza toate posturile in administratie.

In aceste conditii nu se poate vorbi de o reforma reala la nivelul Primariei. Organigrama de functionare este mentinuta asa cum a fost ea creata acum 12 ani.

In plus, Primaria ar avea nevoie de noi departamente si servicii care sa aduca dinamism in ceea ce priveste scrierea si depunerea de proiecte care sa atraga bani din fondurile europene pentru proiecte de larg interes pentru comunitatea clujeana. Ar fi nevoie de asemenea programe de specializare a personalului din Primarie pe probleme legate de integrarea europeana.

Simptomatic este si faptul ca a fost necesar ca un ONG sa obtina bani americani pentru a elabora un cod de conduita a functionarului public din primarie. Personalul angajat continua sa aiba, in foarte mare masura, statutul de personal contractual si nu de functionari publici.

In aceasta directie nu s-a reusit nici clarificarea statutului angajatilor din Primarie, care, desi procesul de la Brasov s-a suspendat, sunt mentinuti in continuare in statutul de personal contractual, fara sa poata beneficia de avantajele si dezavantajele pe care le aduce cu sine statutul de functionar public.

Deficiente de aplicare a legii

Lipsa descentralizarii reale in administratie s-a resimtit si la nivelul municipiului, mai ales in ceea ce priveste gestionarea resurselor financiare. Nu s-a reusit o descentralizare reala in ceea ce priveste nivelul gradului de indatorare pe care il poate suporta bugetul local, desi au fost incepute demersurile in acest sens.

Practic, Clujul, desi are cu ce sa garanteze imprumuturi mult mai mari, nu le poate contracta decat in limita acelui 20% pe care il permite la ora actuala legea. Pe de alta parte, exista numeroase dificultati provocate de lipsa normelor practice de aplicare a diferitelor legi sau de o neconcordanta intre legea in sine si normele ei de aplicare.

La Cluj aceasta situatie s-a constatat mai ales in legatura cu aplicarea pachetului de legi a proprietatii, dar si in aplicarea legii 550/2002, unde orasul este codas in vanzarea spatiilor comerciale. In plus, aici au existat paradoxuri clare intre textul legii 550 si sentintele pe care unii clujeni le-au obtinut in legatura cu cumpararea spatiilor inchiriate de la Primarie.

Ca atare, Primaria mai are drum lung de parcurs pentru a atinge un standard european de organizare si functionare.

Economia Clujului ramane neintegrata

Din punctul de vedere al colectarii taxelor si impozitelor, judetul Cluj nu se poate plange. La acest capitol, Clujul se afla deja in UE, avand in vedere ca cu fiecare dare de seama asupra activitatii sale, Directia Generala a Finantelor Publice Cluj a dovedit in cifre ca in judet taxele si impozitele se colecteaza de fiecare data la peste 90%.

Asadar, clujeanul este un contribuabil disciplinat in comparatie cu alti romani. Insa acest aspect nu este suficient pentru ca aderarea la UE sa afecteze mai putin negativ omul de rand. Din pacate, absorbtia fondurilor de preaderare la Cluj s-a dovedit una slaba comparativ cu regiunea de vest sau sud a tarii.

Astfel, fondurile PHARE au cunoscut multe abandonuri la Cluj, fie din cauza neindeplinirii conditiilor cerute in documente, fie datorita incapacitatii solicitantilor de a se ridica la nivelul cerut pentru a beneficia de acesti bani. Fondurile SAPARD sunt o alta problema a judetului.

O agricultura foarte schismata in suprafete mici, o slaba coeziune sociala si o slaba intelegere a programelor de preaderare destinate agriculturii, la un loc cu lipsa de cooperare a bancilor pana de curand au determinat ca putini clujeni sa solicite aceste fonduri.

Astfel, inca au mari ramas peste 600 de milioane de euro necheltuiti din fondurile SAPARD, in conditiile in care avem la dispozitie mai putin de un an pentru a le absorbi.

Aceasta suma reprezinta mai bine de 50% din banii ramasi disponibili din totalul pus la dispozitia agricultorilor in urma cu aproximativ trei ani. Si programul FIDA, destinat dezvoltarii micilor gospodarii rurale, nu se poate lauda cu succesul.

Astfel, mai bine de jumatate din proiectele depuse au fost retrase sau respinse, in cei peste trei ani de initiere a programului fiind acceptate si finantate peste 70 de proiecte.

Oficialii care raspund de aceste programe spun ca abia acum, in ceasul al 12-lea, se poate sesiza ceva mai multa initiativa privata inspre aceste fonduri, asta insa abia dupa ce Guvernul a intervenit si a oferit o masiva sustinere financiara in co-finantarea acestor programe.

Cu toate acestea, este greu de presupus ca, pana la sfarsitul anului 2006, Clujul va absorbi toti banii care ii stau la indemana, oferiti de Guvern si de UE. In continuare, Clujul este unul dintre orasele romanesti cu cea mai scumpa piata. Asta in conditiile in care consumul a crescut considerabil, iar productia nu i-a urmat indeaproape.

Ca urmare, inflatia la nivelul judetului a crescut in medie cu 7-8% in ultimele luni. Aproape paradoxal, desi rata somajului se situeaza undeva in jurul mediei de 5%, salariile raman mici, chiar scazand in ultimele luni de la peste 800 RON la jumatatea anului la aproximativ 750 RON in ultimele trei luni, pe fondul unui consum casnic care creste lunar cu cateva procente.

Atmosfera favorabila la Parlamentul European (PE)

Senatorul clujean Vasile Dincu, membru in delegatia de observatori romani la PE, este optimist. „Eu spun ca este un raport bun pentru noi", a declarat Dincu, contrazicandu-si, astfel, seful de partid, Mircea Geoana, care a formulat o parere negativa. Mai mult chiar, in opinia senatorului PSD, „Guvernul a inceput sa-si faca datoria din ce in ce mai bine in privinta integrarii.

Daca ar fi avut ritmul acesta si pana in iunie, era si mai bine", a mai adaugat el. Senatorul clujean a tinut sa remarce aparitia unor teme noi puse in discutie, cum ar fi problema audiovizualului, a securitatii alimentare si a combaterii saraciei.

In opinia senatorului PSD, in acest moment, sansele Romaniei de a atinge tinta 1 ianuarie 2007 sunt peste 50%, desi oficialii europeni indicau ca sansele sunt impartite. In opinia sa, atmosfera generala in Parlamentul European este una favorabila Romaniei.

Grupurile politice din PE au fost consecvente cu pozitiile lor anterioare, si dupa publicarea raportului. Cei mai importanti sustinatori raman liberalii europeni. Liderul grupului, Graham Watson, a afirmat ca, cu 15 luni inaintea datei de aderare stabilita, Romania este mai bine pregatita decat multe din cele zece state care au aderat in 2004, cand se aflau in aceeasi faza.

Grupul socialistilor a incurajat Romania, in ciuda unor luari de pozitie critice la adresa climatului politic din tara noastra. Vasile Dincu afirma ca grupul socialistilor europeni, din care face parte, a sprijinit "fara nici o exceptie" Romania.

In randurile popularilor europeni exista numeroase voci critice, mai ales din cauza chestiunilor legate de minoritatea maghiara, fapt remarcat si de Dincu. „Din delegatia maghiara de la PPE s-au inscris foarte multi la cuvant – pana si maghiarul din Slovacia – si au vorbit, in general, impotriva Romaniei", a afirmat Dincu.

Nu doar conservatorii maghiari, dar si cei din alte state, afiliati la acest grup, denunta faptul ca aceasta minoritate nationala nu se bucura de nici o forma de autonomie, mai ales ca legea minoritatilor a fost respinsa de Senat. Cel mai sceptic in privinta Romaniei este grupul ecologistilor, nemultumit de probleme legate de poluarea industriala.