Un numar de 12 firme romanesti se numara printre companiile acuzate de ONU ca ar fi avut legaturi ilicite cu regimul lui Saddam Hussein intre 1998 si 2003, in timpul embargoului international impus Irakului.

"Buna ziua, ARDEAL" a fost prima publicatie din Romania care a semnalt inca din februarie 2005, intr-un amplu material, cum o serie de firme din Romania s-au imbogatit de pe urma nenorocirii poporului irakian.

Reamintim faptul ca la baza acelui material s-au aflat informatiile oferite de un raport al Comitetului Independent de Ancheta privind Programul "Petrol contra hrana" al ONU, datat 21 octombrie 2004 si in care erau cuprinse toate tranzactiile efectuate de societatile participante la program.

Raportul final al comisiei independente de ancheta privind scandalul "Petrol contra hrana" confirma in totalitate dezvaluirile noastre.

Lista Natiunilor Unite cuprinde peste doua mii de companii si apare in cadrul unui raport redactat de fostul sef al bancii federale americane, Paul Volcker. Concluziile documentului arata ca Saddam Hussein a obtinut 1,8 miliarde de dolari din mita si comisioane platite de companiile straine care doreau sa faca afaceri cu Irakul in perioada embargoului.

Raportul Comisiei de ancheta acuza Rompetrol ca ar fi platit "suprataxe" ilegale de 739.887 de dolari pentru un contract, M/09/29, ce avea o valoare de 70 de milioane de dolari, importand aproape 3 milioane de barili.

La inceputul acestui an am demonstrat cum o serie de firme romanesti au tras lozul cel mare de pe urma embargoului impus de Natiunile Unite Irakului, reusind sa fie cooptate in programul "Petrol contra hrana" si sa vanda irakienilor produse in valoare de 30 de milioane de dolari, cu girul Ministerului Afacerilor Externe.

Unele dintre societatile in cauza (printre care si firme de buzunar) se aflau, in momentul "deschiderii pietei irakiene", la limita supravietuirii. In prezent, dupa publicarea raportului fostului sef al bancii federale americane, Paul Volcker, autoritatile romane ar putea sa se sesizeze in vederea demararii unei anchete interne.

Mai mult, ministrul Economiei si Comertului, Codrut Seres a anuntat, la sfarsitul saptamanii trecute ca, in cazul in care va fi nevoie, ministerul pe care il conduce va sesiza Parchetul pentru o eventuala ancheta in acest caz.

"Petrol contra hrana", programul initiat si controlat de Organizatia Natiunilor Unite in Irak — ce vizeaza comercializarea "controlata" a petrolului irakian in vederea procurarii resurselor pentru achizitionarea de alimente si medicamente — a fost folosit de mai multe firme romanesti ca rampa de lansare in afacerea secolului& "Reconstructia Irakului".

Pana la reconstructie insa, aceste societati au castigat milioane de dolari din livrarea de diferite produse (exclusiv alimente, in ciuda scopului initial declarat al programului) Guvernului irakian.

"Buna ziua, ARDEAL" a prezentat in premiera, la inceputul anului, lista societatilor care au participat la acest program in calitate de furnizori, castigand, astfel, de la cateva sute de mii, la peste 14 milioane de dolari, intr-un interval foarte scurt.

"Filtrul" afacerii a fost Ministerul Afacerilor Externe, prin misiunea romana de la New York (pentru relatia cu ONU) si Centrul Roman de Comert Exterior (pentru relatia cu Romania).

Pana mai ieri, scandalul international, iscat pe marginea achizitiilor de petrol in cadrul acestui program, i-a ocolit pe fericitii exportatori care, in perioada "n care s-a derulat programul, au reusit fie sa-si salveze afacerile, fie sa-si umfle conturile, astfel incat sa-si asigure un trai linistit pentru o buna bucata de timp.

Daca scandalul achizitiilor de petrol in cadrul Programului "Petrol contra hrana" a fost indelung mediatizat, societatile care au incasat bani direct de la Guvernul irakian au ramas departe de ochii opiniei publice.

In aceasta ultima categorie intra si noua societati comerciale din Romania, care au furnizat Guvernului irakian echipamente pentru extractia petrolului, turbine, pompe si compresoare, in valoare totala de 31,7 milioane de dotari.

Mai mult, in prezent, dupa redeschiderea cazului, o serie de societati sunt suspectate ca ar fi oferit guvernului irakian o suprataxa (care a ajuns in conturile lui Sadam Hussein) pentru a intra in program. Printre acestea se numarar si Rompetrol, soietate patronata de liberalul Dinu Patriciu si care, printr-o alta societate participa si la reconstructia Irakului.

Am aratat inca de la inceputul anului ca, intr-un raport al Comitetului Independent de Ancheta privind Programul "Petrol contra hrana" al ONU, datat 21 octombrie 2004, sunt cuprinse toate tranzactiile efectuate de societatile participante la program.

Astfel, noua societati din Romania, cu obiecte de activitate dintre cele mai diverse, figureaza la capitolul "vanzatori" (de "bunuri umanitare"), in timp ce la capitolul "cumparatori" (de petrol) sunt inregistrate doar doua& Rompetrol (cu un volum de achizitii in valoare de aproape 100 de milioane de dolari) si Bulf Drilling and Oil Servicii (cu "doar" 41,6 milioane de dolari

investiti in petrol irakian). Demn de precizat este ca aceste firme au adus in tara noastra, pana in anul 2003, nu mai putin de 31,7 milioane de dolari, insemnand un procent semnificativ din exporturile totale ale Romaniei din acea perioada si clasand Romania pe locul 43 in lume la vanzari catre Irak in cadrul acestui program.

Raportul precizeaza, cu exactitate, produsele exportate de fiecare societate, relevand ca firmele romanesti au lasat pe seama altor state livrarile de alimente si medicamente, axandu-se pe vanzarea de echipamente si aparatura de tot soiul, ceea ce ne face sa ne intrebam cand a inceput, de fapt, reconstructia Irakului? In cele din urma, multe din aceste societati, o data

intrate pe piata, au mentinut relatiile comerciale cu irakienii participand la ceea ce se poate numi afacerea secolului& reconstructia Irakului.

Black Sea SC Technochim Co SRL, avand ca obiect de activitate comertul cu ridicata al masinilor, echipament, furnit, este una dintre cele mai mari societati din Romania incluse in programul "Petrol contra hrana", daca luam in calcul faptul ca are reprezentante deschise in mai multe tari din lume, vanzand pompe, compresoare si alte utilaje.

Aceasta societate a vandut catre Irak, conform raportului la care facem referire, pompe, compresoare si alte utilaje in valoare de 162 de milioane de dolari, cu toate ca reprezentantii societatii au infirmat acest aspect.

Directorul de marketing al societatii, Aurelia Neacsu, a declarat, in februarie, pentru "Buna ziua ARDEAL", ca societatea pe care o reprezinta nu a vandut produse in valoarea mentionata, dar nici nu a putut sa ne spuna daca are cunostinta despre includerea societatii in programul "Petrol contra hrana".

Ceea ce ar insemna ca modificarea balantei financiare a societatii intre 1999 si 2000, de la pierderi de 273 de milioane la un profit de peste 500 de milioane de lei a fost un noroc chior.

Societatea bucuresteana General Turbo SA a vandut, la randul sau, prin acest program, produse (sisteme de echipamente pentru turbine) in valoare de 632 de milioane de dolari. Societatea a fost infiintata in 1992 si are ca domeniu de activitate fabricarea de echipamente pentru productia si utilizarea energiei mecanice.

Este una dintre societatile cu cei mai multi angajati dintre cele care au vandut produse in Irak, avand in anul 1999 peste 900 de salariati, un profit de peste 9 miliarde de lei si o cifra de afaceri de peste 127 de miliarde de lei.

Dupa aceasta data, societatea inregistreaza o crestere spectaculoasa, declarand in 2000 un profit de 15 miliarde, in 2001 — peste 27 de miliarde si ajungand, in 2003, la un profit de 52 de miliarde de lei.

Consilierul economic al societatii, Mircea Albu, a confirmat, in luna februarie pentru ziarul nostru, faptul ca societetea pe care o reprezinta a vandut echipamente energetice, mai exact turbine pentru centrale electrice catre Irak, in valoare de 632 de miliane de dolari, sustinand in acelasi timp ca includerea societatii in program s-a facut in urma unei licitatii

internationale la care a participat, dar ca a fost necesar un "aviz favorabil" acordat de Ministerul Afacerilor din Romania. "Noi am castigat licitatia in anul 1999 pentru Bagdad Sud. Am fost ajutati de Guvern si de Ministerul Afacerilor Externe care a trebuit sa dea un aviz favorabil.

Evident, factorul politic a fost decisiv pentru a castiga licitatia", a mai spus Albu. In acelasi timp, oficialul societatii Turbo a sustinut ca contractul pe care l-au avut cu Irakul a fost unul extrem de important

Poate cea mai ciudata evolutie financiara dintre toate societatile cooptate in programul "Petrol contra grana" si care au vandut produse catre Irak o inregistreaza PCC Sterom din Bucuresti, sub aspectul fluctuatiei pierderilor si a profitului, extrem de mari de la un an la altul.

Societatea a fost infiintata in anul 1991, cu domeniul de activitate "fabricarea unor masini de utilizare specifica", are peste 1.000 de angajati si inregistra in 1999 un profit de peste 15 miliarde de lei. Dupa un declin, in anul 2000, societatea se redreseaza, ajungand sa aiba, in 2001, un profit de peste 23 de miliarde de lei.

In 2002 si 2003, societatea inregistreaza din nou pierderi semnificative, de pana la 237 de miliarde de lei.

Upetrom 1 Mai SA a vandut cel mai mult dintre toate societatile romanesti cooptate in program, mai exact a livrat catre Irak utilaje petroliere in valoare de peste 14 milioane de dolari, ceea ce reprezinta 0,04% din totalul vanzarilor catre acest stat.

Infiintata in anul 1992, societate cu peste 3.000 de angajati, inregistra in anul 1999 o pierdere de peste 35 de miliarde de lei, situatie intalnita si in anul 2000, in timp ce peste un an incepe sa intre pe profit.

Astfel, in anul 2001, Upetrom 1 Mai inregistreaza un profit de peste 228 de miliarde de lei, iar in 2002 de 155 de miliarde si o cifra de afaceri de peste 1.300 de miliarde.

Printre societatile cooptate in program se afla si Petrotub SA Roman, considerata cea mai mare uzina de tevi din Romania, societate achizitionata anul trecut de concernul Mittal Steel, apartinand omului de afaceri indian Lakshmi Mittal, totodata actionarul majoritar al combinatului Sidex Galati.

Petrotub a vandut irakienilor echipamente pentru exploatarea petrolului in valoare de peste 3 milioane de dolari, ceea ce reprezinta 0,01 din totalul vanzarilor. Societatea a fost infiintata in 1994, cu 57 de angajati, peste 500 de milioane de lei profit si o cifra de afaceri de peste 18 miliarde de lei in 1999.

In 2001 cifra de afaceri a societatii avea sa ajunga la peste 40 de miliarde de lei, aflandu-se tot pe profit, iar in 2003 inregistra un profit de 1,6 miliarde de lei si o cifra de afaceri de peste 40 miliarde de lei.

In acelasi material publicat la inceputul acestui an, publicatia noastra a aratat, in premiera, ca societatile romanesti care au achizitionat in cadrul acestui program petrol irakian sunt Rompetrol si Bulf Drilling.

Potrivit raportului citat, Rompetrol, societate patronata de liderul liberal Dinu Patriciu, a cumparat din Irak petrol in valoare de aproape 97 de milioane de dolari. Patriciu a recunoscut, de altfel, ca in anii 2000 si 2001, compania sa a cumparat din Irak doua milioane de barili de petrol, cu aprobare din partea ONU, la pretul de 0,85 dolari pe baril, cu mult sub costul standard.

Dupa parafarea acestei afaceri, Rompetrol si-a asigurat o felie din programul care avea sa inceapa in 2004, sub numele de "Reconstructia Irakului", primind de la compania americana Bechtel un contract generos, pentru furnizarea unui sistem de monitorizare si control al distributiei de energie electrica pentru Aeroportul international din Bagdad.

Rompetrol nu a fost scutita de scandalul legat de acest program, fiind cuprinsa intr-un raport al CIA cu privire la armele de distrugere in masa ale regimului Saddam Hussein (anchetele au indicat ca, din banii pe petrol, guvernul irakian si-ar fi procurat armament).

Alaturi de Rompetrol, la categoria societatilor care au cumparat din Irak figureaza si societatea Bulf Drilling and Oil Servicii, patronata de omul de afaceri Cornel Bulf si care a cumparat petrol in valoare de 41 de milioane de dolari. De asemenea, Bulf Drilling a fost mentionata pe lista celor care au fost recompensati de Saddam Hussein cu milioane de barili de petrol.

Aceeasi firma a fost mentionata in 2003, intr-un raport prezentat Congresului american, ca fiind dintre cele care fac comert ilicit cu petrol irakian sub paravanul programului international "Petrol contra hrana".

Alte societati care au participat la program (Produsele livrate in Irak si sumele incasate)

Romtek Special Industries LTD Bucuresti (echipamente pentru extractia petrolului 3,8 milioane dolari)

Upet SA Targoviste (echipamente pentru extractia petrolului 3,5 milioane dolari)

Electronum SA Bucuresti (Provizii si echipamente pentru reabilitari 1,5 milioane dolari)

Sanchez Industries (nu figureaza la Oficiul National al Registrului Comertului) (Echipamente pentru extractia petrolului 3,3 milioane dolari)