Descongestionarea si fluidizarea traficului in zona centrala a Clujului, precum si centurile ocolitoare pentru traficul greu si cei aflati in tranzit in orasul de pe Somes, par sa devina noile rateuri ale administratiei publice locale si judetene de sorginte portocalie.

La aceasta ora, situatia traficului din Cluj si de pe Dealul Feleacului a devenit intolerabila. S-a ajuns in situatia insuportabila in care traversarea orasului este un adevarat calvar, care macina timpul pretios al concitadinilor, contribuabili la bugetul local.

Dealul Feleacului si-a castigat renumele nedorit de "deal al mortii", in urma repetatelor si tragicelor accidente rutiere care se succed, parca, fara sfarsit.

Aproape 50 la suta dintre masinile aflate pe arterele principale ale orasului sunt doar in tranzit prin Cluj. Strada Regele Ferdinand (fosta Gh. Doja) a ajuns, cu un trafic de peste 22.000 de masini pe zi, sa concureze bulevardul Magheru din Bucuresti si artera DN1 Bucuresti – Ploiesti. Locuitorii de pe B-dul N.

Titulescu (fost Pata) sunt la un pas de revolta, datorita traficului greu deviat prin zona, care le-a ucis nervii si linistea. Bulevardul Observatorului, aflat in prelungirea bretelei ocolitoare Zorilor – Manastur, a devenit asemeni unui furnicar haotic, automobilistic.

Strada Islazului si artera paralela Calea Floresti sunt sufocate de traficul greu, iar locuitorii celei mai mari aglomerari urbane, Manastur, sunt practic prizonierii colbului si a noxelor eliberate de masinile de mare tonaj ce trec zilnic prin zona.

In cealalta parte a orasului, strada Plevnei si b-dul Aurel Vlaicu sunt in aceeasi situatie. Din zona centrala si pana la iesirea spre gara si municipiul Zalau, strada Horea, una din cele mai vechi strazi ale Clujului, este, in acest moment, total improprie traficului dintr-un oras cu pretentii.

Aceasta situatie dovedeste necesitatea imperioasa a construirii unor centuri ocolitoare in Cluj, care sa preia afluxul de masini grele de pe arterele orasului.

15 ani de proiecte esuate

Dezbaterea cu privire la centurile ocolitoare ale Clujului are o vechime de 15 ani, timp in care nu s-a facut mai nimic de catre fostul primar al Clujului si de actuala administratie. Discutiile au demarat in perioada fenomenului Caritas, cand Clujul, devenit Mecca financiara a Romaniei, a fost invadat de masini, iar, din cauza lichiditatilor din oras, parcul auto s-a dublat.

Intre timp, Clujul a depasit capitala la numarul de autoturisme raportat la numarul de locuitori, fara a numara si masinile studentilor neinregistrate in Cluj si care, in fiecare toamna, aglomereaza suplimentar orasul.

Doar anul acesta, conform statisticilor Politiei Rutiere, au intrat in Cluj peste 10.000 de noi masini, odata cu inaugurarea anului universitar. Totul, peste un oras vechi, in infrastructura caruia nu s-a investit, de zeci de ani, nici un leu!

„Solutiile" Search Corporation

Compania bucuresteana Search Corporation, apartinand omului de afaceri american de origine romana Michael Stanciu, este singura companie care a primit bani din partea actualei administratii, peste 9 miliarde de lei vechi, pentru un studiu asupra fluidizarii traficului din Cluj.

Compania angajata de Primarie are un lung istoric in relatiile cu autoritatile locale si centrale romanesti. Practic, Search Corporation, prin achizitionarea IPTANA SA, fosta directie de proiectare a ministerului Transporturilor, a devenit imperios necesara administratiilor centrale si locale.

Nu este de mirare ca Search a putut fi intalnita, incepand cu 1991, in relatii contractuale cu toate guvernarile perindate in Romania. Cea mai stransa relatie pe care a avut-o Search s-a derulat cu guvernarea PSD, respectiv cu boss-ul de la Transporturi, Miron Mitrea.

Imediat dupa preluarea puterii de catre Alianta D.A., emisarii Search, obisnuiti ai coridoarelor guvernamentale, si-au intins antenele spre a obtine noi contracte. Refuzati, pentru moment, de conducerea ministerului Transporturilor condus de Gh. Dobre, Search Corporation incearca intrarea in gratiile noii puteri portocalii din provincie spre centru.

Incepand cu primavara acestui an, reprezentanti ai Search au inceput sa curteze asiduu administratiile locale ale unor lideri politici influenti la centru. Astfel, nu a scapat nici orasul condus de seful pe linie de partid al lui Dobre, Clujul. In aceeasi strategie se gasesc si Oradea, Arad, Deva, orase conduse la randul lor de catre primari portocalii influenti in Alianta D.A.

Cacealmaua unei asa zise experiente

Search Corporation a propus o concluzie la care orice conducator de autovehicul din Cluj ar fi ajuns fara sa inghita noua miliarde de lei vechi din bani publici: construirea unor centuri ocolitoare care sa descongestioneze traficul din Cluj dar care, surprinzator, urmeaza sa treaca prin zone populate ale orasului! Variantele Search nu doar ca urmeaza sa traverseze trei cartiere ale Clujului, dar

sunt inadecvate, deoarece nu respecta curbele de nivel care se afla in zona dealul Feleacului, varianta Zorilor – Manastur, str. Campului si padurea Galcer, adica padurea aflata deasupra strazii Parang.

Traseele propuse de Search urmeaza sa duca soseaua de centura pe pante mai abrupte decat actuala Cale a Turzii, diferenta de nivel intre str. Eugen Ionescu (zona Groapa Mosului) si str. Campului, respectiv intre str. Campului si liziera padurii Galcer – locul de recreere a mii de clujeni.

Mai mult, „centura" Search ar urma sa aiba, la cateva zeci de metri de zona Eugen Ionescu, doua curbe mai agresive decat celebra Curba a Mortii.

Cireasa de pe tort, „expertii" Search au decis ca centura sa aiba o bretea de legatura cu actuala varianta Zorilor – Manastur, care sa treaca (sic) peste fosta groapa de gunoi a orasului, adica exact prin locul cu cea mai mare inclinatie din tot Dealul Feleacului!

Pe asa-zisa varianta ocolitoare Search Corporation (care ar urma sa intepe Calea Turzii in dreptul Obeliscului de intrare in oras, deci care in nici un caz nu rezolva problema Dealului Feleacului, si implicit a Curbei Mortii), incepand cu zona din spatele benzinariilor Shell – OMV, incep trei portiuni cu inclinatii la fel de mari ca si cele de pe actuala Cale a Turzii.

„Specialistii" Search contactati de ZIUA de Cluj acuza administratia locala ca le-a pus la dispozitie harti vechi, unele din 1990, cand practic zona cuprinsa intre actuala str. Eugen Ionescu, fosta Salicii si str. Campului, respectiv Parang, era zona virana.

Intre timp, insa, acolo a luat fiinta un intreg cartier rezidential – Europa si Manastur - Campului.

Ceea ce nu au reusit, insa, „specialistii" Search, a fost sa explice coerent cum au gandit o centura ocolitoare prin oras, de ce nu au tinut cont de curbele de nivel (care suntem convinsi ca nu s-au modificat intre timp) si cum au inteles sa rezolve problema Dealului Mortii?! In ceea ce priveste administratia locala, ne permitem sa facem o recomandare, la care sa mediteze: cea mai buna centura ocolitoare a unui oras este sa treaca prin apropierea orasului o autostrada.

In cazul de fata, continuarea lucrarilor la autostrada Transilvania, care sunt cele mai inaintate pe portiunea Campia Turzii – Petresti – Ciurila – Savadisla-Gilau (unde deja a inceput constructia a trei poduri si viaducte si unde sunt finalizate exproprierile si masuratorile), ar reprezenta, de asemenea, o solutie viabila pentru descongestionarea traficul greu din Cluj.

In ceea ce priveste construirea centurilor ocolitoare, nu ar fi rau ca acestea sa ocoleasca complet orasul, nu sa il strapunga.