Una dintre cele mai importante teme de pe agenda institutiilor europene este aceea a protectiei proprietatii intelectuale si a drepturilor de autor.
Protectia marcilor si legile copyright reprezinta un domeniu foarte sensibil, pentru care Comisia Europeana a decis sa reclame Italia si Luxemburg la Curtea Europeana de Justitie pentru ca au esuat in implementarea unei directive care prevedea incurajarea efortului creativ al autorilor din UE.
In Romania insa, tara viitoare membra a Uniunii Europene, problema drepturilor de autor este una secundara. Litigiile din Justitie pe aceasta tema sunt de multe ori tratate superficial de judecatori, care, de multe ori, nu considera furtul intelectual ca fiind o infractiune.
Proprietatea intelectuala, "moft european" sau derapaj de mentalitate?
Printre problemele europene tratate in mod balcanic la noi in tara se numara si aceea a proprietatii intelectuale. Desi, cel putin teoretic autoritatile romane raporteaza succese pe linie in domeniul legislatiei privind copyright-ul si al implementarii acestor reguli, in practica importanta pe care o acorda acestui capitol este destul de mica.
Din cele doua tari candidate, Romania si Bulgaria, poti sa cumperi oricand articole "de firma" contrafacute, de la bunuri de larg consum, pana la produse IT. De asemenea, la capatul opus, aproape oricine isi poate inregistra aproape orice marca, daca are banii necesari.
Totul se intampla cu complicitatea autoritatilor, care nu stiu intotdeauna ce au de facut, sau au ramas la vechea mentalitate, conform careia productiile intelectuale sau marcile comerciale pot fi ale tuturor.
Pentru europeni insa, aceasta nu este o gluma. Reglementarile in domeniu sunt extrem de precise si sunt obligatorii pentru toate statele membre.
Plan de actiune pe hartie pentru ocrotirea proprietatii intelectuale
Romania are un asa-numit "plan de actiune pentru implementarea strategiei nationale in domeniul proprietatii intelectuale (2005-2007)", in care autoritatile urmaresc, cel putin declarativ, o mai buna cunoastere si aplicare a legislatiei privind drepturile de proprietate industriala, precum si sanctionarea in timp util a oricaror incalcari ale acestor drepturi.
Este vorba, in principiu, despre infiintarea in cadrul Parchetului General a unui serviciu pentru coordonarea activitatilor procurorilor in domeniul drepturilor de proprietate intelectuala, desemnarea unor ofiteri cu competente in investigarea infractiunilor de aceasta natura (cel putin unul la fiecare inspectorat judetean de politie).
Totodata, cate un ofiter cu atributii in investigarea infractiunilor legate de dreptul de proprietate industriala va fi desemnat si in Politia de Frontiera.
"Asigurarea unei supravegheri si coordonari eficiente de catre procurorii desemnati pentru cauzele de proprietate intelectuala, a activitatilor de cercetare si constatare a infractiunilor din domeniul proprietatii intelectuale, efectuate de politistii specializati din structurile teritoriale" sunt cateva dintre dezideratele strategiei.
Cu toate acestea, in realitate, dincolo de incercarile de a "pacali" oficialii europeni, situatia sta cu totul altfel.
Blocaj in Justitie
La noi, problemele se complica si mai mult cand ajung in Justitie, un alt capitol la care Romania are ramaneri in urma importante. Un exemplu de acest fel poate fi cazul etichetelor pentru vinurile de la Jidvei, pe care fostul director al Complexului de Vinificatie, Toader Ignat, este acuzat ca si le-a inregistrat pe propria sa firma, SC "Stoian Ignat" SRL din Capalna de Jos, judetul Alba.
Procesul face deja istorie pe rolul instantelor din Alba, unde, la ultimul termen, s-a inregistrat o situatie juridica foarte rar intalnita: complet de divergenta, adica fiecare dintre cei doi judecatori a avut o alta parere cu privire la aceleasi fapte supuse judecatii si este nevoie de o a treia opinie a unui magistrat in acest dosar.
Practic, unul dintre judecatori a considerat ca Ignat a incalcat legea, pe cand celalalt nu era sigur de acest lucru. Este surprinzatoare aceasta pozitie, atata timp cat la dosarul cauzei exista probe temeinice, furnizate pe parcursul efectuarii cercetarii de catre anchetatori si, ulterior, in cursul procesului, de catre cei implicati.
Mai mult, instanta care a judecat prima dosarul, respectiv Tribunalul Alba, a dispus condamnarea fostului sef al complexului de vinificatie la 10 ani de inchisoare si l-a obligat la daune fata de firma din Jidvei - SC "Jidvei" SRL - Filiala Alba, cifrate la zeci de miliarde lei.
Expertizele contabile si de proprietate industriala dispuse in cauza au confirmat si ele prejudiciul si faptul ca inregistrarea s-a produs fara drept.
Parerile opuse ale celor doi judecatori carora le-a fost repartizat dosarul ridica destule semne de intrebare asupra obiectivitatii, atata timp cat se zvoneste ca unul dintre cei implicati ar fi opinat chiar pentru achitare, in ciuda teancului de probe depus la dosar, iar celalalt ar fi insistat pentru condamnarea lui Toader Ignat.
Daca la ultimul termen de judecata, cand s-a fixat data de 11 octombrie pentru pronuntare, era aproape sigura o hotarare definitiva in apel, solutia de repunere a cauzei pe rol si de citare a partilor, din cauza completului de divergenta, i-a luat prin surprindere pe cei implicati.
Acum este obligatorie introducerea celui de-al treilea judecator (presedintele sau vicepresedintele Curtii de Apel Alba Iulia, ori seful sectiei penale sau judecatorul de serviciu din ziua fixata, 1 noiembrie 2005).
Povestea etichetelor contrafacute de la Jidvei
Fostul sef al Complexului de Vinificatie de la Jidvei, Toader Ignat, a fost trimis in judecata de procurorii Parchetului de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia, fiind acuzat ca a inregistrat fara drept, pe numele societatii pe care o patrona ("Stoian Ignat" SRL din Capalna de Jos), denumirile vinurilor "Gewurztraminer" si "Romantine".
Acesta, printr-o cerere trimisa Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci, a incercat sa preia pe firma sa toate etichetele sub care se vindeau produse ale firmei din Jidvei (12 denumiri de vin si coniac), la numai o luna si 18 zile de la privatizare, adica 1 iulie 1999.
OSIM si-a dat avizul pentru doar doua denumiri, "Romantine" si "Gewurztraminer", pe care SC "Jidvei" SRL - Filiala Alba le-a retras de pe piata pana cand a obtinut, la instantele din Bucuresti (Tribunal si Curtea de Apel), anularea inregistrarii de la OSIM si reluarea comercializarii.
Dar, pentru perioada in care vinurile au fost retrase de pe piata, s-a inregistrat in evidentele contabile un prejudiciu de peste 27 miliarde lei.
Mai mult, Toader Ignat ceruse, printr-o plangere adresata instantei, condamnarea penala a conducerii noii societati comerciale "Jidvei" SRL - Filiala Alba si despagubiri de 40 miliarde lei. Noii patroni nu si-au dat acordul pentru inregistrarea acestor marci de catre Ignat, prin firma sa, pentru ca aceasta ar fi dus, practic, la blocarea intregii productii a SC "Jidvei" SRL - Filiala Alba.
La privatizarea SC "Jidvei" SRL - Filiala Alba, noii patroni au firmei au platit nu mai putin de 3.808.000.000 lei pentru marca "JIDVEI", la nivelul anului 1999.
La evaluarea marcii s-au luat in calcul traditia, medaliile acordate soiurilor de vinuri, vinoteca impresionanta, renumele podgoriilor Perla Tarnavei si Jidvei, soiul nobil Riesling, cererea extrem de mare a pietei externe, specialistii care lucrau la acel moment in firma, precum si suprafata foarte mare - peste 750 hectare - cultivata cu vie.
Printr-o directiva a Uniunii Europene, din anul 1996, s-a infiintat Oficiul pentru Armonizarea Marcilor si Desenelor Industriale de la Alicante (Spania), institutie care are ca rol prioritar inregistrarea si apararea drepturilor legate de marci, indicatii geografice si desene sau modele industriale de pe intreg teritoriul UE.
In conditiile in care Uniunea Europeana a infiintat o noua structura pentru protectia drepturilor de proprietate industriala, la noi in tara instantele au tendinta de a manifesta clementa pentru incalcarile flagrante ale acestor drepturi.
