Precizam ca reprezentantul controversatei societati romano-americane, David Suciu, a declarat ca lucreaza de ani buni cu Planwerk. Unul dintre asociatii societatii Planwerk, arhitectul Adrian Borda, este mana dreapta a arhitectului-sef al municipiului, Adrian Iancu.

Borda mai face parte si din comisia tehnica de urbanism, ceea ce-l ajuta sa fie bine informat in ce priveste necesitatea proiectelor de urbanism derulate de catre municipalitate.

Bugetul public reprezinta, in continuare, o sursa semnificativa de finantare pentru societatile care, de-a lungul timpului, s-au obisnuit sa "colaboreze" cu liderii administratiilor din Cluj, si nu numai.

De-a lungul timpului, astfel de societati specializate pe satisfacerea nevoilor comunitatii s-au inmultit, concurenta intre ele devenind inevitabila.

Ca atare, si accesul la banul public a ajuns sa se faca in functie de relatiile pe care reprezentantii acestor firme le au cu functionarii ce se perinda pe la conducerea institutiilor administrative.

Mult laudata si premiata, recunoscuta international, specializata pe elaborarea de proiecte in urbanism, Planwerk este una dintre societatile care au reusit, paradoxal, sa se lipeasca de contracte importante, atat in Romania, cat si in Germania.

Nu punem la indoiala profesionalismul si calitatea serviciilor oferite de Planwerk si nici nu facem vreo referire la proiectele pe care le desfasoara in orase precum Sibiu, sau Baia Mare, ci ne referim strict la unul din contractele, pe cat de subtil incheiat, pe atat de dubios, derulate de aceasta societate la Cluj-Napoca.

Planwerk, intermediatorul

Despre controversatul studiu de circulatie pe care Search Corporation l-a elaborat, la comanda Primariei Cluj-Napoca, s-a tot vorbit in ultima perioada. De altfel, Search ravneste de ani buni la banii clujenilor.

Surse din cadrul Primariei ne-au declarat ca reprezentantii societatii romano-americane se chinuie, inca de prin 2000, sa bage pe gatul administratiei locale studii privind traficul rutier.

Primul studiu de fezabilitate pentru varianta de ocolire a Clujului, platit de Ministerul Transporturilor, a fost elaborat de romano-americanii bucuresteni de la Search inca din anul 1998. Primaria a avizat atunci acest proiect, doar ca ulterior nu l-a mai recunoscut nimeni.

Anual, oferta de proiectare a Search a fost imbunatatita in speranta ca liderii administratiei clujene vor putea fi convinsi sa semneze un contract.

Perseverenta de care au dat dovada reprezentantii acestei societati nu avea cum sa nu dea roade, mai ales ca asociatii de la Planwerk sunt, in prezent, bine infipti in structura administratiei locale.

In afara celor doi asociati de origine germana, arhitectul Adrian Borda detine o parte egala - respectiv 16,66% - din societatea Planwerk, impreuna cu arhitectul Serban Tiganas si juniorul arhitect Eugen Panescu.

Primii doi sunt actionari principali la alte firme de proiectare si urbansim din Cluj-Napoca - Borda detine societatea BAU (Biroul de Arhitectura si Urbansim), iar Tiganas este asociat la Dico&Tiganas.

Lasand la o parte afacerile proprii, Adrian Borda este unul dintre apropiatii arhitectului-sef al orasului, Adrian Iancu, si totodata membru in comisia tehnica de urbanism.

Vicepresedintele Search Corporation, David Suciu, a declarat pentru ZIUA de Cluj ca are o stransa colaborare cu Planwerk de cativa ani buni si ca proiecte precum cel de la Sibiu (si acum cel de la Cluj) le-au derulat impreuna.

"La licitatia de la Cluj ne-am prezentat oferta impreuna cu Planwerk", a declarat Suciu, adaugand ca procedura impunea ca, pe langa studiul de trafic, partea de urbanism sa fie elaborata de un grup de specialisti.

Ca atare, Adrian Borda si Adrian Iancu au avut grija ca Search sa obtina acest contract, mai ales ca, din cele noua miliarde care sunt castigate (si asta numai intr-o prima faza), o parte (Suciu nu a declarat cat anume) revine Planwerk-ului.

Borda, pe cai mari

Ciudat este faptul ca nimeni nu a vorbit despre aportul societatii Planwerk la studiul de circulatie „trambitat" de administratia locala.

Initial, cand a fost intrebat, purtatorul de cuvant al Primariei, Raimonda Boian, a sustinut ca nu crede ca Planwerk sa aiba vreo legatura cu studiul prezentat de catre Search.

Ulterior, aceasta a obtinut informatii noi de la Adrian Iancu si a adaugat ca, intr-adevar, Planwerk s-a asociat cu Search pentru a realiza studiul privind urbansimul pentru noua varianta de trafic propusa.

Dat fiind faptul ca Adrian Borda, unul din asociatii Planwerk, face parte si din Comisia Tehnica de Urbansim a municipalitatii, am fost interesati sa aflam care au fost criteriile care au stat la baza selectarii societatii Search Corporation pentru elaborarea studiului de trafic.

Seful Directiei tehnice din Primarie, Sorin Apostu, a declarat ca la licitatie, in afara de Search, a mai participat doar firma Consilier Construct Cluj-Napoca, iar aceasta a fost descalificata pentru ca nu ar fi dispus de prezentare computerizata, dar si pentru ca nu a avut de partea sa, asa cum amintea si reprezentantul Search, profesionisti specialisti precum, fireste, sunt cei de la Planwerk.

Intrebarea care se pune, inevitabil, este daca necesitatea acestui studiu de trafic, in conditiile in care Clujul nu dispune de un plan urbanistic general (PUG) sanatos sau de harti noi care sa concorde cu planul de dezvoltare urbanistic, a fost o initiativa a grupului Planwerk, prin intermediul arhitectului sef Adrian Iancu, sau a fost, asa cum sustin functionarii, o "necesitate stringenta" care solicita o atentie mult peste cea acordata proiectului centurilor ocolitoare, promovat cu greutate de Consiliul Judetean?! Adrian Borda sustine, si cu siguranta stie ce vorbeste, ca municipiul Cluj-Napoca (si cu atat mai putin Planwerk) nu poate astepta patru-cinci ani pana la finalizarea unui PUG.

"Eu am spus adesea ca temele prioritare trebuie devansate… Nu se poate sa asteptam atatia ani pana la finalizarea unui PUG sau a altor harti noi", a declarat Borda.

Acesta a sustinut ca Planwerk este singura societate specializata pe urbanism din Cluj-Napoca (aviz arhitectilor clujeni si chiar lui Borda insusi pentru ca si-a discreditat, prin aceasta declaratie, tocmai propria firma, BAU).