"2005-2007 - Solutii liberale de dezvoltare a Romaniei - Ardealul, un pilot pentru dezvoltarea Romaniei" s-a intitulat seminarul organizat marti la Bucuresti de catre Fundatia "Friedrich Naumann", in colaborare cu Partidul National Liberal.

Dupa cum a afirmat initiatorul manifestarii, deputatul PNL de Bihor Cornel Popa, dezbaterea de la Bucuresti a venit ca urmare a intalnirii similare desfasurata la Oradea, pe 1 iunie.

Considerand turismul ca "vector economic", seminarul s-a dorit o oportunitate pentru reprezentantii liberali ai autoritatilor administrative si politice din judetele transilvanene de a-si prezenta, in fata reprezentantilor administratiei centrale proiecte de dezvoltare turistice sau conexe specifice.

La locul de desfasurare s-au adunat reprezentanti ai consiliilor judetene si parlamentari, cam 50 de liberali din Transilvania. Marea vedeta, asteptata de toata lumea, avea sa fie premierul Calin Popescu-Tariceanu. Premierul a "binevoit" sa apara abia dupa o ora, intarziind astfel demararea evenimentului.

Surprinzator, reprezentantii presei centrale, prezenti in sala, nu pareau foarte impacientati, obisnuiti fiind, se pare, cu "bunele obiceiuri" ale premierului. Aparitia sa a respectat toate "regulile" star-sistemului: bezele, strangeri de maini, flash-uri fotografice. In fine, si-a luat locul in prezidiu si lucrarile puteau incepe. Popa a tinut discursul de deschidere.

"Domnule prim ministru, doamnelor si domnilor, stimati invitati, incep prin a va multumi pentru prezenta dvs. aici si pentru importanta pe care o aratati acestei intalniri".

Popa a tinut sa defineasca principalele directii pe care erau axate proiectele: dezvoltarea turismului ca domeniu strategic prioritar, a infrastructurii, dezvoltarea si protectia ariilor protejate si a mediului, conservarea si valorificarea traditiilor romanesti, ultimele trei subsumandu-se, practic, dezvoltarii turismului, privit ca potential major de dezvoltare economica a Transilvaniei si a

Romaniei. Dupa salutul lui Wolfgang Sachsenroeder, directorul Fundatiei "Friedrich Naumann", a urmat la cuvant Tariceanu. Asteptam, cu marita curiozitate, un discurs adresat ardelenilor care umpleau sala. Asteptam sa aud care este viziunea lui Tariceanu asupra dezvoltarii Transilvaniei, care este disponibilitatea Executivului pentru sprijinirea proiectelor.

Nici o treaba cu problemele Ardealului

Impotriva asteptarilor, Tariceanu nu s-a adresat participantilor la eveniment, ci exclusiv presei. Timp de o jumatate de ora, s-a lansat intr-o oda ridicata cotei unice de impozitare, care, contrar "calculului stramb" al Fondului Monetar International, nu numai ca nu a pagubit bugetul statului, ci dimpotriva.

A ridicat in slavi politica economica si fiscala a Guvernului, a prezentat FMI ca pe un microb care nu ne vrea decat raul, a amintit usor despre "arieratele PSD" platite de actuala putere. Si atat. Nici macar o virgula din discursul lui Tariceanu nu a avut vreo legatura cu Transilvania, cu turismul sau cu subiectul manifestarii.

Pentru ca intarziase, nu mai avea timp sa asiste la dezbaterile efective, asa ca a iesit din sala, a raspuns scurt la cateva intrebari despre telefoanele date lui Botos si a plecat. Si presa centrala odata cu el. Presa bucuresteana a profitat de manifestarea ardelenilor doar pentru a mai absorbi un discurs electoral al premierului.

Cam aceasta a fost "importanta pe care o acordati acestei intalniri", de care vorbea Popa.

Olimpiada alba la Arieseni

"Interesul" Guvernului s-a limitat la prezenta in sala a proaspat numitului presedinte al Autoritatii Nationale pentru Turism, Ovidiu Marian, si a secretarului de stat din cadrul Ministerului Transporturilor, Alexandros Galiatatos. Rand pe rand, au trecut pe la microfon reprezentanti ai judetelor Alba, Bihor, Cluj, Maramures, Mures, Satu Mare si Salaj.

Proiectele prezentate au fost dintre cele mai variate, unele avand legaturi cel mult tangentiale cu turismul.

Foarte multe au vizat infrastructura rutiera (reabilitari de drumuri judetene) sau chiar feroviara (proiectul de reabilitare a liniei de cale ferata cu ecartament ingust Targu Mures - Sovata), dezvoltarea aeroporturilor, depozite ecologice de deseuri, parcuri industriale, incubatoare de afaceri, drum expres intre Satu Mare si Baia Mare sau un circuit istoric cultural Porolissum - Buciumi, propus de catre CJ Salaj, impreuna cu Muzeul de Istorie Salaj. Nu au lipsit nici proiecte pentru care adjectivele "ambitios" sau "indraznet" ar fi total insuficiente, cum ar fi cel intitulat "Satul Arieseni - sat olimpic", prin care Prefectura Alba isi propune, nici mai mult, nici mai putin decat organizarea in Arieseni a Olimpiadei de Iarna din 2022.

Administratorii judetului Alba si-au ales si un moto pe masura: "Viitorul apartine celor care cred in visele lor" - Eleanor Roosevelt.

Clujul mizeaza pe schiori

Judetul Cluj a fost reprezentat de catre deputatul Mircea Pusca si de proaspatul consilier personal al primului ministru, Elena Ceusan. Desemnata de catre presedintele CJ Cluj, Marius Nicoara, ca reprezentatnt al institutiei, Ceusan urma sa prezinte, de la tribuna, proiectele clujene.

Inaintea inceperii lucrarilor, ea era aproape "inghetata" de emotia cuvantarii in fata noului sau sef de la Palatul Victoria. Pana la urma, a fost salvata de colegul deputat, care si-a asumat sarcina prezentarii proiectului. Oricum, emotiile lui Ceusan isi pierdusera orice fundament: Tariceanu nu mai era de mult in sala.

Clujul s-a prezentat cu doua proiecte din cadrul strategiei de dezvoltare: modernizarea si extinderea Aeroportului International si un proiect elaborat in parteneriat cu CJ Bihor vizand promovarea turismului de iarna in Muntii Apuseni.

In privinta dezvoltarii aeroportului, proiectul prevede extinderea pistei, construirea unui terminal cargo si a unui nou terminal pentru pasageri, extinderea platformei de imbarcare-debarcare, precum si construirea unei noi piste.

Al doilea proiect este axat pe statiunile Baisoara si Nucet si prevede reamenajarea sau amenajarea a cate doua partii de schi in fiecare statiune si dotarea lor cu instalatiile necesare (transport pe cablu, instalatie pentru zapada artificiala), modernizarea drumului de acces, parcare auto, instalatii electrice si canalizare.

Oras cultural national

Dupa pauza "de cafea", au urmat specialistii. O interventie extrem de profesionista si de utila a avut-o raportorul Delegatiei Comisiei Europene, Aura Raducu. Ea a criticat orizontul de timp al proiectelor, sugerat chiar in titulatura seminarului, 2005-2007. "Un stat al Uniunii Europene elaboreaza proiecte pe 7-9 ani, doi ani e prea putin", a spus Raducu.

Ea a oferit un veritabil curs privind accesarea fondurilor europene, insistand pe necesitatea eficientei in folosirea fondurilor, in interiorul timpului disponibil, pentru proiecte inter-regionale si proiecte integrate, care prezinta marele avantaj al accesarii mai multor tipuri de fonduri structurale. Cea mai gustata interventie a fost cea a fostului ministru al Culturii, Mona Musca.

Printr-o pledoarie remarcabila, Musca a reusit sa captiveze asistenta si sa convinga asupra rolului esential al promovarii culturii in dezvoltarea economica si chiar in dezvoltarea turismului.

Ea a lansat un proiect de program extrem de ofertant, intitulat "Orasul Cultural National".

Inspirandu-se din experienta Sibiului, care va fi, in 2008, Capitala Culturala a Europei, Musca propune ca, anual, cate o localitate din fiecare regiune de dezvoltare a Romaniei sa fie declarat Oras Cultural National, care sa dezvolte programe si manifestari culturale si sa beneficieze de fonduri guvernamentale, europene si private, pentru dezvoltarea infrastructurii edilitare si culturale.

Erika Stanciu, reprezentant al World Wildlife Fund, a tinut o pledoarie pentru conservarea mediului, pentru infiintarea de parcuri nationale protejate, ca o alta forma de atractie turistica. In cele din urma, directorul executiv al Fundatiei pentru Mestesuguri, Ionica Parvu, a militat pentru reinvierea mestesugarilor autentici, impotriva artizanatului, a prostului gust si al kitsch-ului.

"Ardelenii circula bine, n-au nevoie de autostrada!"

Reprezentantul Ministerului Transporturilor, Alexandros Galiatatos, nu s-a ferit sa-si manifeste dezacordul fata de proiectul Autostrazii "Transilvania", tema reluata de majoritatea reprezentantilor Ardealului. "Traficul din zona nu justifica, in acest moment, necesitatea unei autostrazi.

Privind legatura Brasovului cu Sighisoara, Targu Mures si Cluj, in conditiile in care drumul existent este reabilitat si se circula bine pe el, luand in calcul si traficul si tot ce exista pe zona respectiva, nu pot, acum, sa spun ca autostrada este neaparat de actualitate", a declarat Galatiatos pentru ZIUA de Cluj.

El a afirmat ca, prin 2011-2012, s-ar putea ajunge la valori ale traficului care sa justifice o autostrada. Galiatatos a lasat sa se inteleaga ca Autostrada "Transilvania" ar fi un fel de "bolovan" pe care l-a lasat PSD in curtea actualei Puteri, care se vede obligata, acum, sa-l ciopleasca pentru ca nu-l mai poate arunca afara.

El a sustinut ca actualele portiuni pe care au fost demarate lucrarile, inclusiv Cluj-Napoca - Targu Mures, vor fi finalizate pana in 2008, urmand ca intregul proiect sa fie incheiat in 2012.

Totusi, Galatiatos a afirmat ca Guvernul va incerca sa impinga executia autostrazii pana cand bugetul va creste si vor exista sanse de realizare. Urmatorul pas al proiectului "Ardealul, un pilot pentru dezvoltarea Romaniei", va fi intrunirea unei comisii consultative la Cluj.

Aceasta va centraliza proiectele prezentate, in tentativa de a construi un plan coerent si sustenabil de dezvoltare a zonei de nord-vest a tarii. Nu e foarte clar de ce nu s-a tinut si seminarul acesta in Ardeal, de vreme ce Bucurestiul s-a dovedit total neinteresat de problemele Transilvaniei.