Ministerul Finantelor Publice (MFP) a anuntat ca pentru Primaria municipiului Huedin a declansat deja procedura de executare silita. Potrivit portalului MFP, Primaria datoreaza bugetului asigurarilor sociale de stat 11478 de lei noi, din partea angajatorului, plus 3666 RON din banii retinuti de la angajati.
La randul sau, Serviciul Economic al Primariei Huedin a acumulat datorii de 7226 de lei noi, majoritatea din neplata contributiei de asigurari sociale datorate de catre angajator. La bugetul de stat, Serviciul Economic trebuia sa ramburseze 9878 de lei noi, din care jumatate dobanzi acumulate din neplata restantelor.
Primaria figureaza cu restante si la fondul de somaj - 2469 RON, respectiv la asigurarile de sanatate - 8560 RON, iar Serviciul Economic cu 2233 RON la sanatate si cu 242 RON la somaj.
"Imi dati o stire noua, nu ma asteptam la asa ceva! Stiu ca au fost probleme, de aceea, la inceputul anului, am schimbat contabilul sef, dar vad ca lucrurile nu merg deloc bine. In mod normal, cu partea de administratie aranjez eu, iar primarul Nicolae Chis se ocupa de cea economica", ne-a declarat viceprimarul Huedinului, Szentandras Stefan.
"Institutiile publice nu pot intra in insolvabilitate pentru ca MFP garanteaza pentru ele. Adica, daca ministerul constata ca primariile au, la un moment dat, un comportament deviant, intervine, plateste si apoi le percepe majorari de intarziere si penalitati", spun reprezentantii MFP.
Conform legii, din impozitul pe venit, 47% din bani raman la bugetele locale, 13% la consiliile judetene, 18% merg la bugetul de stat, iar 22% se duce pentru echilibrarea bugetelor municipiilor, oraselor si comunelor.
Pentru a pune capat acuzatiilor de politizare in acordarea banilor rezultati din impozitul pe venit si taxa pe valoarea adaugata, guvernantii au propus ca, din 2006, sumele sa nu le redistribuie consiliile judetene, ci directiile de finante, institutii alcatuite din functionari publici.
Reprezentantii MFP au precizat ca, la sfarsitul anului financiar, o primarie trebuie sa aiba cheltuielile egale cu veniturile, iar imprumuturile facute la banci nu pot sa depaseasca 20% din veniturile sale reale.
Datoriile primariilor, "secretizate"
"O institutie publica nu poate da faliment. Totusi, se poate pune problema suspendarii activitatii ei, in genul unei reorganizari judiciare la o firma. Propunerea este ca, pe timpul perioadei de criza, administrarea sa fie preluata de catre o comisie de specialisti.
O primarie nu se poate gasi in situatia de suspendare decat daca nu poate rambursa imprumuturi", sustine Ioan Ghirasim, director al Camerei de Conturi Cluj.
El crede ca e greu sa executi o primarie deoarece bunurile publice nu pot fi executate silit, dar ca este posibil ca un serviciu al acesteia sa se gaseasca in aceasta ipostaza pentru ca banii trebuie recuperati de catre stat. "Datoriile noastre, de 1 miliard de lei vechi, provin de la inundatii, dar banii trebuie dati de catre Guvern", ne-a marturisit primarul comunei Baisoara, Minodora Luca.
"Cu datoriile suntem la zi. In schimb, veniturile ar fi mai mari si am termina cu somajul daca s-ar da din nou drumul la Autostrada "Transilvania". Asa, la noi functioneaza numai o cariera din trei", spune primarul localitatii Poieni, Ioan Dejeu.
"Nu se pot divulga datoriile institutiilor publice, pentru ca aceste date nu sunt publice, conform legii", ne-a uimit reprezentantul DGFP Cluj, Gligor Gavris.
Prea mici pentru un buget atat de mare
Noile reglementari privind bugetele locale, ce vor intra in vigoare incepand cu 2007, nu vor solutiona nici pe departe criza financiara instituita la nivelul administratiei publice. Presedintele CJ Cluj, Marius Nicoara, a spus ca primariile din comune sunt defavorizate de criteriile pe baza carora sunt impartiti banii, atunci cand se fac rectificarile de buget.
"Bugetele primariilor sunt formate din veniturile pe care le pot atrage - investitii, impozite, taxe locale - dintr-o cota-parte ce se preia din impozitul pe venit colectat pentru stat si din fondurile de echilibrare care vin de la bugetul de stat", sustine directorul economic al CJ, Petru Malai.
Fondurile de echilibrare nu avantajeaza primarii precum cea din comuna Ploscos, care se intinde pe o suprafata mica, nu are multi locuitori si nu reuseste sa atraga venituri nici macar cat sa-si acopere cheltuielile curente.
Primarii din astfel de localitati vin si solicita ajutorul CJ, asteptand fiecare reglementare bugetara. De cealalta parte se situeaza primariile care, desi reusesc sa adune venituri consistente, cheltuiesc pana la ultimul leu sumele care le revin prin lege la fiecare rectificare de buget si acumuleaza datorii, uneori atat de mari incat ajung sa nu le mai poata achita.
Malai sustine ca primariile se bucura de autonomie si ca datoriile pe care reprezentantii acestor unitati administrative le fac pe parcursul unui mandat nu sunt evidentiate in rapoartele catre CJ, ci numai facturate.
Oalele sparte se platesc in alt mandat
"Fostului primar de Cluj-Napoca, Gheorghe Funar, nu i-a imputat nimeni nici o datorie pana cand Emil Boc i-a luat locul si s-a confruntat cu facturile de achitat", a spus directorul CJ.
Mentionam ca Ministerul Administratiei a propus ca, atunci cand o unitate administrativa se afla in insolvabilitate, respectiv cand, in 180 de zile, nu isi plateste datoriile care depasesc jumatate din bugetul ei, judecatorul sindic va numi un administrator (directia de finante) si va continua procedura de redresare financiara.
Daca unitatea administrativa nu achita obligatiile de peste 50% din bugetul acesteia se gaseste in insolventa (solicitata de ordonatorul principal de credite), iar daca nu plateste datoriile de peste 30% sau nu achita salariile angajatilor, intra in criza financiara, cu mentinerea serviciilor esentiale.
