Pasii facuti in sensul reformei Justitiei romane sunt, inca, insuficienti, iar amestecul puterii politice in treburile puterii judecatoresti este, din pacate, si la finele lui 2005, de notorietate. Prinde bine sa vorbesti despre cinste, despre moralitate, mai ales in politica. Dar, in spate, se intampla cu totul altceva.

Cand ai in mana politia, parchetul, tribunalele, cum sa nu iti bagi nasul in treburile lor, ca sa-ti rezolvi afacerile si dosarele penale de partid?! Uniunea Europeana a semnalat recent faptul ca, in Romania, amestecul puterii politice in Justitie este una dintre cauzele majore ale extinderii coruptiei.

Si asa si este! Pentru o mica demonstratie, va invit sa ne aplecam putin asupra unui caz devenit celebru.

O declaratie nevinovata….

Adrian Tarau a fost arestat in aprilie 2001 de procurorul Alexandru Lele, fiind acuzat de complicitate la contrabanda cu produse petroliere si evaziune fiscala, impreuna cu Mircea Pocse si Adrian Jurjut. Mandatul de arestare a fost, ulterior, revocat.

In luna mai 2001, Parchetul General a dispus reluarea urmaririi penale a lui Tarau, procurorii apreciind ca in cauza nu au fost administrate toate probele. Dupa 2001, cercetarile au fost efectuate de Sectia de Urmarire Penala si Criminalistica a Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie.

Va amintiti cata valva si cat scandal a provocat declaratia lui Adrian Nastase care, a doua zi dupa arestarea lui Adrian Tarau, a spus ca nu crede „in arestarile de vinerea seara"? Ulterior, Nastase a oferit si explicatiile de rigoare. „Eu nu cred in arestarile de vineri seara - le-am criticat destul de-a lungul anilor, ca sa nu mai am incredere in acest tip de arestari.

Faptul ca un anumit proces, care avusese loc la Prahova, dintr-o data, a devenit important in Bihor, intr-o situatie in care se dispusese neinceperea urmaririi penale si, fara sa stie nimic politia, s-a revenit asupra lui imi pare putin cam ciudat" – a precizat Nastase.

Declaratia lui, desi, in fond, era o simpla opinie, a fost catalogata ca un „amestec brutal" al ex-premierului pesedist in treburile Justitiei. Spumegand, procurorul Alexandru Lele, cel care il arestase pe Adrian Tarau, a facut plangere penala impotriva lui Nastase, desigur, fara succes, pentru abuz in serviciu, exact pentru aceasta afirmatie.

Spre ghinionul lui Lele, impotriva lui Adrian Tarau nici macar nu a inceput urmarirea penala, cu toate rabufnirile sale si campania murdara dusa in presa pentru a influenta magistratii care il judecau pe Tarau. Prin Ordonanta nr. 23/P/2001, Parchetul de pe langa Curtea de Apel Oradea a infirmat inceperea urmaririi penale, in dosarul nr. 138/P/2001 al Parchetului de pe langa Tribunalul Bihor, impotriva lui Adrian Tarau.

Apoi, prin Decizia din 19.04.2004 data in dosarul nr. 254/P/2002, Sectia de Urmarire Penala si Criminalistica a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a dispus neinceperea urmaririi penale fata de cel a carui arestare i-a adus lui Lele o nemeritata celebritate. Prin aceeasi rezolutie, si ceilalti acuzati au fost scosi de sub urmarire penala.

… si interventia clara a politicului in justitie

Ministrului Justitiei care i-a succedat Rodicai Stanoiu, Cristian Diaconescu, care astepta, ca si Lele, o cu totul alta solutie, i-a sarit mustarul si a dat, m tare ca Nastase, cu mucii-n fasolea Justitiei.

El a solicitat procurorului general Ilie Botos, referitor la dosarul Tarau, conform chiar unui comunicat al Ministerului Justitiei din 24 august 2004, ca dosarul sa fie reexaminat si procurorii „sa trateze cu extrema seriozitate, deplina obiectivitate si maxima celeritate cauza respectiva", cica pentru a nu mai exista dubii si suspiciuni „cu privire la modul in care reprezentantii Ministerului Public isi desfasoara activitatea". Un amestec grosolan si pe fata in treburile Justitiei, dar, de aceasta data, cu scopul evident de a-l infunda pe Adrian Tarau cu orice pret!

In urma interventiei ministrului, dosarul a fost reexaminat. Insa si de aceasta data, Tarau si cei care au fost cercetati impreuna cu el au fost gasiti nevinovati.

Iata si justificarea rezolutiei date de acelasi Parchet de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, care s-a grabit sa execute fara cracnire ordinele unui ministru numit pe criterii politice, pentru a-l scoate vinovat cu orice pret pe Tarau: „Legalitatea si temeinica solutiei dispuse de Sectia de

Urmarire Penala si Criminalistica in cauza in care a fost cercetat Tarau Adrian Nicolae a fost analizata, din dispozitia procurorului general al Romaniei, de Sectia de Indrumare si Control, impreuna cu conducerea Sectiei de Urmarire Penala si Criminalistica.

Infirmarea partiala a solutiei de scoatere de sub urmarire penala fata de Jurjut Adrian, de neincepere a urmaririi penale fata de Tarau Adrian Nicolae si redeschiderea dosarului au fost impuse de neelucidarea prin probe a participatiei lui Jurjut Adrian si Tarau Adrian Nicolae la savarsirea infractiunilor pentru care au fost cercetati". In aceste conditii, mai putem vorbi de independenta Justitiei?!

Cata vreme Justitia seamana inca cu o prostituata, in care cei aflati vremelnic pe fotoliile Puterii isi baga si-si scot madularele murdare, nimeni din Romania nu are garantia unei judecati corecte si impartiale.

Mai deunazi, primul ministru Tariceanu i-a dat telefon procurorului general Ilie Botos sa-l intrebe de soarta colegului de partid Patriciu, cand „printul" petrolului a fost bagat la racoare pentru o zi. Greseala lui Tariceanu se numeste tot amestec in Justitie. Oricum ai suci-o, asa ramane! Indiferent cine e Patriciu, premierul nu putea sa formeze numarul lui Botos fara a risca sa fie acuzat ca incearca sa-l salveze pe finantatorul PNL prin telefoane date la coana legata la ochi si cu balanta dreptatii-n brate.

Chiar daca seful liberalilor si al Guvernului nu i-a spus explicit procurorului general ce sa faca si cum sa dreaga in dosarul Patriciu, gestul sau poate fi considerat o presiune asupra actului de justitie. Nici „ministresa" Justitiei, Monica Macovei, nu i-a iertat lui Tariceanu impardonabila interventie.

In loc de concluzii…

Intre Nastase, Diaconescu si Tariceanu, cine a gresit mai putin? Daca declaratia lui Nastase, facuta ca o apreciere la modul general, a fost interpretata de unii ca imixtiune in ciorba impartitorilor de dreptate, cumpoate fi apreciat telefonul pe care Tariceanu l-a dat procurorului general?! Cu ce e mai vinovat Tarau decat Patriciu?

In timp ce finantatorul PNL isi vede linistit de treburi, in ciuda dezvaluirilor despre afacerile sale dubioase, Adrian Tarau este nevoit sa stea departe de tara. Cel putin pana cand toti politicienii de mucava ai Romaniei vor intelege ca occidentalii nu pot fi mintiti in fata si ca daca vor ca Romania sa fie primita in Uniunea Europeana trebuie sa-si tina mainile departe de treburile Justitiei.

Din 2001 si pana acum nu a existat nici o evaluare a situatiei politice din Romania, facuta de vreo institutie occidentala serioasa, care sa nu aminteasca de situatia dezastruoasa din Justitie. Primul semnal de alarma a fost tras la finele lui 2001, cand GRECO - un grup de state membre ale Consiliului Europei a elaborat un raport in care se solicita restrangerea puterii ministrului Justitiei asupra judecatorilor. Aceleasi critici, intr-o forma mai dura, au fost reluate in raportul de tara redactat de Comisia Europeana.

Cat a inteles Tariceanu din toate acestea, apreciati dumneavoastra!