BRD-GSG a scos la vinzare sediul societatii pentru a recupera un credit pe care l-a acordat in conditii suspecte. Inca din 1999, un actionar minoritar a propus solutii de redresare a societatii, dar conducerea unitatii si APAPS (ulterior AVAS) nu s-au aratat dispuse sa le ia in calcul. In tranzactia cu IMA Iasi, se vorbeste de "volatilizarea" sumei de 500.000 euro.
Istoria societatii iesene "Nicolina" incepe in 1892, cind au fost fondate "Atelierele CFR" Iasi, avind obiect de activitate reparatii de locomotive cu abur si vagoane de marfa. In 1967 s-a hotarit reprofilarea, "Atelierele CFR" urmind a fabrica utilaje de constructii si lucrari de drumuri. Tot atunci, unitatea isi schimba numele in "Uzina Mecanica Nicolina" Iasi.
Dupa numai 7 ani, in 1974, se ia decizia dezvoltarii activitatii, capacitatea de lucru marindu-se si diversificindu-se prin introducerea in gama de fabricatie a utilajelor terasiere si a boghiurilor turnate destinate in special uzinelor din fosta URSS. Atunci "Uzina Mecanica Nicolina" s-a transformat in "Intreprinderea Mecanica Nicolina" Iasi.
Procesul de reprofilare a durat 3 ani, rezultatul fiind reinnoirea integrala parcului de masini-unelte, iar ponderea de constructii noi ajunge la 70% din totalul de constructii.
In 1991, societatea isi schimba din nou numele (in SC "Nicolina" SA), in 1994 incepe colaborarea cu firma italiana "Marini" SpA si se reiau legaturile de colaborare si parteneriat cu firmele "Siemens" si "Teka" din Germania.
La 30 iunie 2000, societatea inregistra inca un profit de 169 milioane de lei. La sfirsitul semestrului I al anului 2001, "Nicolina" a raportat pierderi de 8,3 miliarde lei.
Problemele sociale au fost primul semn al declinului
"Nicolina" este o unitate etalon a Iasului, insa perioada neagra prin care trece se datoreaza in exclusivitate celor care s-au aflat la conducerea uzinei timp de 15 ani, precum si celor care ne-au guvernat in aceasta perioada.
Primele semnale au aparut inca din 1999, cind unul dintre actionarii societatii incerca sa rezolve problemele cu care se confruntau salariatii in acea perioada, propunind acordarea tichetelor de masa.
"Posibilitatea acordarii acestor facilitati legale am urmarit-o de la intrarea in vigoare a Legii, deoarece aplicarea prevederilor sale ar putea fi o oportunitate deosebita de a solutiona, macar partial, problemele grele cu care se confrunta in aceasta perioada salariatii", preciza domnul Neculai Busila, unul dintre actionarii SC "Nicolina" SA, intr-o scrisoare trimisa Consiliului de Administratie al societatii in 26 iunie 1999.
Solutia gasita de catre actionarul SC "Nicolina" SA nu a fost adoptata; au urmat grevele si alte forme de protest, organizate de sindicat.
Concurenta neloiala a accentuat criza
Problemele salariale de la "Nicolina" s-au datorat si faptului ca, in 1999-2000, pe piata de profil au aparut la vinzare piese de schimb, subansamble si chiar utilaje fabricate si vindute ilegal sub marca fabricii iesene.
Mai grav este faptul ca desi "Nicolina" era proiectant, producator, titular si detinator de drepturi patrimoniale asupra respectivelor piese de schimb, subansamble si utilaje, conducerea societatii nu a luat nici o masura pentru a stopa furtul de proprietate.
Consiliul de Administratie nu a facut nimic nici dupa ce, in 2002, domnul Busila a trimis o scrisoare in care prezenta exact situatia de pe piata cu privire la furtul de proprietate.
"Va aduc la cunostinta ca atitudinea de toleranta fata de situatia fabricarii si comercializarii de catre agenti economici a unor piese de schimb, subansamble si utilaje tehnologice pentru care societatea este proiectant si producator de produs general, titular si detinator de drepturi patrimoniale este de natura sa aduca prejudicii mari si pe multe planuri.
Atitudinea pasiva si lipsa de reactie in scopul combaterii si eradicarii fenomenului este de natura sa incurajeze dezvoltarea acestui gen de fraude si totodata sa compromita prin influenta nivelul de calitate al produselor originale ale societatii", arata domnul Neculai Busila in scrisoarea trimisa Consiliului de Administratie de la "Nicolina" in februarie 2002.
Mai mult, domnul Busila a anexat la aceasta scrisoare si un "Program de combatere a fabricatiei si comercializarii ilegale a produselor societatii de catre societati concurente", care, de asemenea, nu a fost luat in considerare.
APAPS a contribuit la "inmormintarea" societatii alegind "cel mai strategic" dintre investitori
Cu aceste probleme sociale, dar si de piata, in 2002 "Nicolina" se pregatea de privatizare.
Conform datelor Autortatii pentru Privatizare si Administrare a Participatiilor Statului (APAPS), SC "Nicolina" SA era o societate inclusa in programul de privatizare PSAL incheiat intre Guvern si Banca Mondiala si a beneficiat pina in martie 2002 de consultanta pentru privatizare prin intermediul firmei "Raiffeisen Investment" AG Austria.
La sfirsitul lunii martie, APAPS a publicat anuntul de privatizare, scotind la vinzare pachetul de actiuni ce reprezenta 75,52% din capitalul social.
Tot Neculai Busila, in calitate de actionar la SC "Nicolina" SA, trimitea atunci o scrisoare catre cei de la APAPS in care prezenta situatii ale unor intreprinderi similare din Cehia si Polonia la care privatizarile s-au facut prin asocierea lor cu firme internationale cu acelasi tip de activitate si atragea atentia asupra timpului extrem de scurt (aproximativ doua luni) stabilit de APAPS pentru depunerea ofertelor de achizitie a pachetului majoritar de actiuni.
"Va rog sa imi comunicati daca sinteti de acord sa comunic aparitia acestei oportunitati (vinzarea pachetului de actiuni - n.r.) managerilor primelor 10 firme din topul producatorilor mondiali din domeniu", spunea domnul Busila in finalul scrisorii adresate APAPS.
Ca dovada a grijii si "a interesului comun de a asigura sanse suplimentare de dezvoltare pentru Nicolina" (citat din raspunsul Autoritatii la propunerea actionarului Busila), conducerea APAPS a vindut fabrica ieseana "celui mai strategic dintre investitori" si anume consortiul format din societatea "Mecanoexportimport" Bucuresti si Asociatia Salariatilor (PAS) din cadrul firmei iesene.
La sfirsitul anului 2004, Autoritatea de Valorificare a Activelor Statului (AVAS), in calitate de "mostenitor" al APAPS, a preluat 56,87% din actiunile societatii, ca urmare a nerespectarii clauzelor contractuale.
AVAS urmeaza strategia APAPS
Pe 12 noiembrie 2005, salariatii de la "Nicolina" vor sarbatori implinirea unui an de cind nu si-au mai luat salariile. Halele goale ale societatii sint ultima marturie a unor vremuri in care "Nicolina" era considerata un partener de incredere in relatiile internationale.
Noul program de restructurare, vizat de AVAS, prevede vinzarea de active pentru plata salariilor restante, dar si a datoriilor societatii catre furnizorii de materie prima si utilitati.
AVAS nu s-a gindit sa traga la raspundere pe acei manageri ai societatii care au contribuit la devalizarea si distrugerea acesteia. In prezent, se intocmeste, de catre o firma specializata, un raport de audit prin care se incearca stabilirea cu exactitate a pagubelor produse.
Acest raport, in mod firesc, ar trebui sa ajunga pe birourile organelor de ancheta care sa stabileasca persoanele care se fac vinovate de distrugerea SC "Nicolina" SA si sa le traga la raspundere.
Domnul Neculai Busila, acelasi actionar care in 1999 solicita acordarea tichetelor de masa pentru salariati, a trimis o noua scrisoare conducerii societatii in care se afirma: "Este culmea irationalului ca dupa luni de inactivitate sa se propuna plata salariilor din vinderea de active. Sa se plateasca salariile, din toata inima, dar din bunurile administratorilor!".
Domnul Busila a propus si un set de masuri cu aplicabilitate rapida, care (cel putin teoretic) ar fi putut scoate la liman societatea ieseana.
Inchirierea spatiilor disponibile (5 etaje in pavilionul administrativ + hale de productie neutilizate), in suprafata de 40.000 mp, ar fi adus, conform calculelor actionarului Nicolae Busila, un venit de 1,2 milioane euro (5 euro/mp, chirie in avans pe 6 luni).
Preluarea de catre AVAS a pachetului de actiuni detinut de PAS si reluarea ofertei de privatizare reprezinta o alta propunere a "incapatinatului" actionar.
Domnul Busila a vorbit (scris), domnul Busila a auzit!
Raspunsul AVAS la propunerile avansate, care poarta semnatura vicepresedintelui Laszlo Gyerko, a fost unul ironic:
"Apreciem interesul pe care-l manifestati in mod constant, concret si constructiv cu privire la situatia economico-financiara a societatii comerciale "Nicolina"" si va asiguram pe aceasta cale ca AVAS va vota numai pentru un program de restructurare a carui finalitate sa conduca la eficientizarea activitatii SC "Nicolina" SA Iasi si pastrarea a cit mai multe locuri de munca".
Un astfel de raspuns poate fi incadrat la categoria "umor negru" daca este sa luam in calcul actiunile anterioare ale AVAS si rezultatele "laudabile" ale acestora.
O afacere ciudata
Dispunind de teren si constructii neutilizate, conducerea societatii s-a gindit sa le valorifice. O astfel de tranzactie a fost efectuata cu IMA SA Iasi. Surse neoficiale sustin ca din evidentele SC "Nicolina" SA ar reiesi faptul ca suma incasata in urma tranzactiei cu IMA se ridica la aproximativ 700.000 euro, in timp ce in evidentele IMA ar figura plata sumei de 1,2 milioane euro.
Referitor la aceasta posibila situatie, nici una din parti nu a fost dispusa sa dea relatii care sa confirme sau sa infirme informatia.
"Nu am cunostinta de acest aspect. In prezent este in derulare o expertiza financiar-contabila care cu siguranta va scoate la lumina aceasta inselaciune, daca ea a fost facuta. Cred ca acest lucru se va afla atunci cind expertiza va fi gata, iar raportul va putea fi facut public", ne-a declarat domnul Mihai Barbulescu, actualul director general al fabricii iesene.
De cealalta parte, domnul Neculai Vitelaru, directorul IMA, a precizat: "Contractul, factura, absolut toate actele au fost vizate de un cabinet notarial. Cred eu ca nu am lasat nici o portita pentru astfel de treburi murdare".
BRD vinde sediul "Nicolina" pentru a recupera un credit controversat
Pe 4 noiembrie, BRD-GSG a lansat anuntul de licitatie pentru vinzarea pavilionului administrativ al SC "Nicolina" SA si a unei hale cu suprafata de 1.800 metri patrati.
BRD-GSG a apelat la aceasta solutie deoarece are de recuperat de la SC "Nicolina" SA suma de 8 miliarde lei, restanta a unui credit a carui valoare totala a fost de 9 miliarde lei. Directorul Mihai Barbulescu a precizat ca o parte din creditul initial a fost platita, insa suma neachitata plus dobinda si penalitatile de intirziere totalizeaza 8 miliarde lei.
Conform anuntului de licitatie, pretul de pornire pentru pavilionul administrativ este de 19,7 miliarde lei, iar pentru hala de aproximativ 3,9 miliarde lei, deci un total de 23,6 miliarde de lei.
In prezent, datoriile societatii catre bugetele de stat si furnizorii de materie prima totalizeaza aproximativ 500 miliarde de lei, in timp ce salariile restante datorate angajatilor au ajuns la peste 50 miliarde lei.
In cazul relatiei dintre "Nicolina" si BRD-GSD, surprinzator este faptul ca banca a acordat creditul intr-o perioada in care societatea inregistra deja mari probleme financiare. Conform unor surse din cadrul bancii, initial dosarul de creditare a fost respins, ca urmare a neintrunirii conditiilor de solvabilitate.
In urma unor interventii (se poate citi si presiuni), dosarul a primit in cele din urma "unda verde" pentru acordarea creditului. Cu riscul implicit... sau, poate, cu un calcul "istet" pe termen mediu. Actiunile prezente ale BRD-GSD indica faptul ca, in curind, se va "rupe" o noua bucata din "Nicolina": pavilionul administrativ.
Evolutia din ultima perioada nu conduce decit la o singura concluzie: in scurt timp, colosul industrial iesean va ramine... doar o amintire.
