"Timisoara este pregatita sa devina metropola"

de Alina Sabou     "Romania libera editia Transilvania Banat"
Miercuri, 23 noiembrie 2005, 0:00


Romania libera - Transilvania Banat va prezenta periodic interviuri cu cele mai importante personalitati publice din aceasta parte a tarii. Primul care a raspuns intrebarilor noastre a fost primarul Timisoarei, Gheorghe Ciuhandu. Edilul celui mai europenizat oras din Romania a vorbit despre proiectele pe care le deruleaza, surprinzand si imagini ale Timisoarei asa cum va arata peste cativa ani.



Reporter: Potrivit statisticilor existente la nivel national, volumul investitiilor din Timisoara este superior fata de media pe tara. Chiar dumneavoastra, intr-un alt interviu acordat "Romaniei libere", apreciati ca Timisoara ar putea fi din acest punct de vedere "locomotiva aderarii Romaniei la UE". Totusi, ce credeti ca lipseste inca din acest peisaj?



Gheorghe Ciuhandu: Am stimulat in oras ceea ce se numeste dezvoltare durabila, pentru tehnologii inalte, comunicatii, industrie prelucratoare, industrie chimica si mecanica. Aceasta tendinta continua si din punctul asta de vedere stam foarte bine, daca ne gandim la somaj. Suntem printre orasele cu cea mai mica cifra de somaj din tara.



Lipseste insa o anumita autonomie financiara la nivelul Consiliului Local. Per global, Timisoara, trimite la centru 12.000 de miliarde de lei si recupereaza circa 3.600 de miliarde.



R.: Au existat, insa, si cazuri cand investitorii au ales totusi alt oras pentru a-si dezvolta afacerile.



Gh. C.: Sunt multi care vin la Timisoara, dar, in paralel, testeaza piata si in alte orase ale tarii, la frontiera de vest, de exemplu, Arad si Oradea, dar si Sibiu. Ei testeaza mai multe locatii si se decid, dar, cu foarte putine exceptii, cei care au venit au si ales Timisoara.



Exceptiile se datoreaza mai ales faptului ca fie li se pare ca avem un cost al fortei de munca mai ridicat decat in alta parte, ori nu gasesc teren de cumparat, ci doar de concesionat. Depinde si de filozofia firmei, depinde si de anumite conditii care le pretind si noi nu le putem asigura, din cauza legislatiei, asa ca au fost cazuri cand au mers in alta parte.



Investitii in infrastructura



R.: Infrastructura Timisoarei este un subiect de permanenta nemultumire pentru multi locuitori ai orasului. Care credeti ca sunt, in acest sens, cele mai grave probleme ale municipiului?



Gh. C.: Principala problema este traficul, pentru ca trama stradala nu a fost adaptata cerintelor actuale, iar dezvoltarea traficului auto a fost foarte puternica in ultimii 15 ani. Facem eforturi ca pentru amenajarea celor 40 de km liniari de infrastructura de tramvai sa tinem pasul si cu lucrarile la carosabil, trotuare etc.



Odata cu finalizarea in toamna anului viitor a tangentei Arad-Lugoj, care ocoleste orasul pe la nord-vest, se va elimina in mare parte traficul greu. O a doua problema este cea a locuintelor. Avem in jur de 5.000 de solicitari de locuinte sociale pe care nu reusim sa le rezolvam. Dincolo de cele doua chestiuni, este extinderea utilitatilor de apa si canal in partea de est a orasului.



Alta problema este sistemul de incalzire centralizata. Am inceput cu retehnologizarea la doua statii termice. Pe viitor, noile cartiere nu vor mai fi racordate la un sistem centralizat, ci autonom, prin centrale de cartier, de bloc sau individuale, pe gaz. Prioritar e si fondul locativ, prin reabilitarea zonelor istorice.



In mare parte aceste cladiri, un fond locativ valoros, nu mai sunt in proprietate de stat, ci in maini private. Aceasta problema de reabilitare a cladirilor si fatadelor se va putea rezolva cu finantare din Germania.



R.: Timisorenii se plang cel mai des de interminabilele santiere din oras. Ati amintit in mai multe randuri de termenele de executie pentru aceste lucrari, termene care au fost de multe ori depasite. Firmele care nu au executat la timp aceste lucrari au fost vreodata sanctionate?



Gh. C.: Pana in momentul de fata, pentru nerespectarea domeniului public afectat de lucrari, Primaria Timisoara a amendat noua firme, cu suma de 165 de milioane. Alte amenzi de 100 de milioane au fost aplicate unui numar de patru firme, care nu si-au semnalizat cum trebuie santierele. In privinta unor termene de executie, situatia este diferita de la caz la caz.



Sunt lucrari la care pe parcurs s-au schimbat solutiile tehnice, ceea ce a atras o decalare de termene. Apoi, sunt solutii unde, prin acte aditionale, a aparut necesitatea unor lucrari suplimentare, mai ales la infrastructura, unde proiectele nu erau conforme cu realitatile, asa ca am acceptat decalari de termen. Unele din intarzieri se datoreaza si faptului ca materialele se aduc din alta parte.



Metropola Timisoara - un proiect pentru viitor



R.: In ultima perioada se discuta foarte mult de metropola Timisoara. In cata vreme preconizati ca se va ajunge la o asemenea dezvoltare?



Gh. C.: Din punct de vedere legislativ, exista un cadru. Avem o hotarare de Consiliu Local privind zona metropolitana si exista o comisie specifica, sub obladuirea Consiliului Judetean. Acest cadru e insa foarte larg si nu impune obligatii concrete consiliilor locale. Exista perceptia unor comune periurbane, ca Timisoara vrea sa le inglobeze cu orice pret.



Timisoara nu doreste acest lucru in mod deosebit, dar viata de zi cu zi ne arata ca spre asta trebuie sa tindem, vrand-nevrand, mai ales ca localitatile Dumbravita, Ghiroda, Giroc sunt deja contopite cu Timisoara.



Cred ca este normal ca noi sa cream si o infrastructura si un cadru legal pentru ca, la momentul potrivit, noi sau cei care vor veni dupa noi sa actioneze in consecinta cu dezvoltarile respective. In cinci-sase ani aceasta problema se va pune cu acuitate.



Din punct de vedere urbanistic, o zona metropolitana presupune un efort investitional pentru ca in comunele periurbane dotarea si infrastructura trebuie sa fie aduse la pretentiile orasenesti, ceea ce inseamna o cheltuiala in plus.



R.: Timisoara este deja celebra pentru ca o mare parte din unitatile sale medicale au fost retrocedate fostilor proprietari. Ceea ce i se reproseaza municipalitatii este faptul ca a inchis "ochii" cand aceste imobilele istorice din zona centrala au fost apoi modificate arhitectural, in baza unor proiecte indoielnice. Cum comentati aceasta situatie?



Gh. C.: Spitalele revendicate au fost adapostite in timpul regimului comunist de cladiri private. Intre timp, prin sentinte judecatoresti sau pe baza unor legi speciale, unele cladiri au fost retrocedate la proprietarii de drept. Daca exista sentinta judecatoreasca si un temei legal, noi trebuie sa le respectam. Pe Bd. C. D.



Loga, unele din case au fost retrocedate prin sentinte judecatoresti, pe baza Legii 10, alte case au fost cumparate de fostii chiriasi care au devenit proprietari in baza Legii 112. In foarte multe situatii, si unii si altii au preferat sa vanda locuintele mai departe unor oameni plin de bani, dar lipsiti de educatie.



De multe ori, acestia apeleaza la arhitecti, care se preteaza la a proiecta astfel de kitsch-uri. Masurile de "mana forte" sunt contracarate de indivizii respectivi revanzand casa la altii, iar actiunea in instanta inceputa impotriva unuia se stinge de la sine si trebuie reluata impotriva noului proprietar. Aici exista o intreaga tactica pe care unii avocati o stapanesc foarte bine.



In limitele competentelor noastre, ne-am straduit sa promovam o hotarare de consiliu local privind zona istorica a orasului cu obligativitatea de a se pastra caracterul zonei, ca sa avem un instrument legal cu care sa actionam.



Prioritati rezultate din consultarea publica



R.: Timisoara este singurul municipiu din Romania care a infiintat consilii de cartier, dupa model francez. Cate din propunerile cetatenilor s-au si materializat in proiecte ale Consiliului Local?



Gh. C.: Am avut mai ales propuneri vizand repararea unor strazi, forarea unor fantani, chestiuni legate de lucrari la scoli, amenajari de spatii de joaca. Din ultimele discutii cu consiliile am desprins niste prioritati pe cartiere. Acum lucram la bugetul pe 2006 si vom cauta ca in anexa la buget sa tinem cont de aceste propuneri si in functie de posibilitatile materiale, sa facem ceva.



Realitatea e ca nu avem suficiente fonduri ca sa cuprindem in totalitatea lor aceste propuneri, dar sunt niste elemente indrumatoare, care ne ajuta sa facem ce doreste majoritatea.



R.: In ultimele luni, ati fost tinta unor atacuri mediatice dure referitor la dirijarea, sa zicem asa, a unor fonduri ale municipalitatii catre firme apropiate PPCD. Cum comentati aceste acuze?



Gh. C.: Dinspre Primarie nu au fost dirijate nici un fel de sume catre apropiati de-ai mei sau catre fiul meu. Este o dezinformare care se practica. Fiul meu este un arhitect care lucreaza cu mai multi colegi in cadrul unui SRL, specializat pe consultanta si proiectare. Nu a beneficiat de nici un fel de comanda din partea Primariei. Alti apropiati nu am.



Toate lucrarile finantate din banii publici merg prin licitatii pe baza unor legi si se adjudeca de diverse firme. O evaluare din punctul asta de vedere, ar releva ca multe firme sunt poate mai apropiate de alte persoane din Primarie decat de mine. Este o chestiune ce se insinueaza de mai multa vreme, dupa tactica picaturii chinezesti.



Daca zi de zi daca spui un neadevar, se creeaza incet o credibilitate. Eu pot si astept sa raspund in fata acelora care sunt abilitati sa ma verifice. Nu am ce sa ascund, dar ma deranjeaza aceste insinuari permanente care fac parte din pregatirea unei campanii electorale si regret ca ele se uziteaza si in Timisoara.



In spatele acestei dezinformari este ori o comanda politica, dar pot fi si interese economice.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















89 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by