Nicolae Nan, Ioan Berghezan, Ioan Tusinean sunt nume intrate in randul masoneriei sibiene. „Fratie" despre care mai toata lumea vorbeste cu, cel mult, „am auzit ca..." a impanzit mai toate mediile de conducere ale judetului.

Mai nou, la Sibiu a patruns puternic si masoneria germana – Andreas Huber si Steffan Mildner sunt doua exemple de acest fel.

Primul nume aparut in urma investigatiilor efectuate de ZIARUL de Sibiu a fost cel al liderului politic, Nicolae Nan, care pe buna dreptate si-a insusit titulatura de "Nas" al lumii afacerilor sibiene si care a intrat in vizorul masonilor in perioada 1990-1991, datorita potentialului relational de care dispunea.

Masoneria l-a luat in colimator nu pentru persoana sa, ci pentru lantul de legaturi prin alianta pe care le-a cultivat de-a lungul timpului. Filiera oamenilor pe care acesta i-a recomandat in masonerie este una vasta si este fundamentata pe principiul puterii.

Primul a fost Dan Nanu, consilier local, pe care "Nasul" Nicu Nan l-a cununat anterior, si care a reprezentat un argument decisiv.

In aceasta directie, sprijinul acordat lui Dan Nanu a venit datorita faptului ca fratele sau, Florin Nanu, este procuror, iar tentaculele acestuia se intind pana la institutiile centrale ale magistraturii din Bucuresti.

De asemenea, o alta sustinere a fratilor Nanu pentru masonerie a venit din partea procurorului Silaghi, care a intarit recomandarea facuta de Nan.

A doua proptea recomandata de Nasul Nan pentru masonerie este Ioan Tusineanu de la SC Constructii SA.

A intrat in vizorul masonilor datorita faptului ca a pornit de jos, de la matura, ca simpul functionar in primarie, atragand atentia asupra influentei masive pe care acesta o exercita la nivelul judetului, in cadrul afacerilor cu licitatii.

Senatorul Nicolae Neagu nu putea scapa tentaculelor masonice, datorita faptului ca, din 1990 incoace, el insusi si-a cultivat relatia cu Nasul Nan prin afacerile derulate la nivelul judetului, calul Troian fiind Metalcar SA, ale carei afaceri au fost gestionate de acesta direct pana in anul 2004 si apoi din umbra, dupa ce acesta a devenit parlamentar de Sibiu.

De mentionat faptul ca senatorul Neagu a fost acceptat in ultimul val masonic de la Sibiu.

Masoneria politica

Conexiunile masoneriei sibiene cuprind insa si membrii ai fostului partid de guvernamant - Ioan Cindrea, omnipotentul politician al PSD, a ajuns in vizorul masoneriei inca din vremea in care organizatia judeteana a acestui partid era condusa de controversatul Francisc Toba, care a avut un rol aparte in timpul evenimentelor din decembrie 1989, de la Sibiu.

Dupa momentul postrevolutionar, incepatorul Ioan Cindrea in ale politicii nu s-a expus in primul plan al politicii sibiene, ci a stiut sa stea in umbra lui Toba, dar avand totusi abilitatea de a-si dezvolta relatii la Bucuresti in cadrul Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale.

Acesta a fost momentul culminant al carierei politice a lui Ioan Cindrea care a atras atantia liderilor masonici actuali, fiind catalogat dreptul unul dintre cei care au ajuns sa stapaneasca si sa foloseasca arsenalul de semne si ritualuri masonice in cadrul intalnirilor.

Constantin Morar, fost presedinte al Consililui Judetean Sibiu a ajuns tinta masonilor datorita faptului ca era caracterizat un fidel sustinator al principiilor masonice, printre care dirijarea intereselor judetului catre aceste cauze masonice – atragerea investitorilor din strainatate, investitii in domenii preferentiale care sa aduca profit imediat – au constituit punctul major.

Galeria procurorilor

Un alt nume impus in galeria masonilor locali este Ioan Beghezan, procuror-inspector in cadrul Curtii de Apel Alba.

In perioada in care acesta a ajuns in atentia masonilor, Ioan Beghezan isi capatase deja reputatia unui om care si-a demonstrat capabilitatea de a-si intinde tentaculele pana la institutiile decizionale de la Bucuresti, printre care cele cu puterea cea mai mare erau: Inalta Curte de Casatie si Justitie si chiar institutia

Procurorului General al Romaniei. Aceleasi relatii de rudenie prin alianta s-au facut cunoscute si in cazul procurorului Ioan Beghezan in cadrul masoneriei, acesta recomandandu-l pe procurorul Manicut, originar din Poiana Sibiului, datorita potentialului financiar pe care il avea acesta.

La randul lui, procurorul Manicut se afla in relatii apropiate cu Ioan Ghise, actualul proprietar al lantului de afaceri Ana Oil, care si-a intins plapuma afacerilor peste zone importante de afaceri din Sibiu si Mures.

Element notabil, procurorul Berghezan este nasul procurorului Manicut, ca si in cazul lui Nan, relatia de rudenie prin alianta avand o pondere importanta pentru segmentul masonic.

Filiera germana

Dupa instalarea primarului sas Klaus Johannis la carmuirea orasului Sibiu, masoneria germana a devenit tot mai virulenta, gasind in persoana primarului o adevarata coloana a V-a pentru promovarea intereselor de dominare si control.

Primarul Johannis a fost sprijinit in activitatea sa de lideri si afaceristi de marca din Sibiu, care au capatat pozitii importante pe harta puterii fiind catalogati drept principalii "sateliti" ai Clubului Economic German.

Printre acestia au aparut in centru atentiei masonilor si Steffan Mildner, coordonatorul biroului de consultanta romano-germana GTZ din Sibiu, al carui nume a fost conectat la ramificatiile afacerii retrocedarilor din centrul istoric al Sibiului catre Consistoriul Evanghelic German.

Motivatia masonica a acestui gest o reprezinta faptul ca de numele GTZ se afla legat importanti finantatori care isi desfasoara activitatea in cadrul Ministerului Federal de Interne German, in interiorul caruia activeaza importanti lideri masonici in frunte cu Otto Schilly.

Alaturi de acesta pe harta puterii masonice sibiene si-a facut incet loc Steffan Johannes Max Braune, numarul doi in cadrul Aliantei PNL-PD Sibiu si aflat in structura de conducere a Clubului Economic German.

A fost propulsat in prim plan ca urmare a finantarilor masive acordate actualei puteri sibiene, prin verigile afacerii Titan Trade, precum si prin influentarea unor centre locale de putere, precum Consiliul Local, in presoana Otiliei Man.

Cel mai recent membru al filierei germane il constituie Andreas Huber, care „pastoreste" afacerile reprezentantei germane Opel la Sibiu, si pe care Johannis l-a cununat in cursul lunii august, creandu-i partie pentru a accede in cercul de elita al Clubului Economic German.

Andanut, cap de pod

Paradoxal este faptul ca cel care a netezit terenul pentru proliferarea masonilor germani mai sus mentionati in Sibiu nu este de origine germanica, ci este un roman – numele sau: Crin Andanut, de profesie economist.

Increngaturile propulsarii lui Crin Andanut ca si capat de pod al masoneriei de sorginte germanica se regaseste in anul 1993.

Pe atunci cel in cauza era sef de cabinat la Fundatia Romano-Germana si avea in vizor ca in functia de director al institutiei mai sus mentionate sa fie promovat un om care sa faca jocurile masoneriei.

Specuand o presupusa relatie de concubinaj intre directorul fundatiei din acel moment si secretara acestuia, Crin Andanut s-a trezit peste noapte in functia suprema de decizia a fundatiei mai sus mentionate.

Pe aceasta cale, si-a castigat increderea masonilor si a dat frau liber patrunderii in Sibiu a masoneriei germane, facand interventii ca, prin influenta sa, pionul german GTZ sa aiba sediul in buricul orasului, pe strada Avram Iancu.

Intalnirile masonilor germani au ajuns astfel sa aiba loc la ceas de taina in crama Mildcosib, care apartine aceluiasi Steffan Mildner de la GTZ si in cadrul careia isi expun ideile de sorginte masonica persoane precum: Klaus Johannis si arhitectul sef Szabolts Guttmann.

Acesta din urma a ajuns sa atraga atentia masonilor ca urmare a faptului ca sotia sa, avand o functie ascunsa in cadrul firmei Arhigraf, care apartine arhitectului Valeriu Grigorov, a ajuns sa aiba in anul 2004, un profit de peste 1 miliard de lei.

Anterior, Mildner a tinut sa precizeze destinatia clara a afacerii Mildcosib. „Societatea MILDCOSIB este afacerea mea personala care nu are nici o legatura cu proiectul GTZ.

Este vorba de o societate cu profil vinicol, iar orice profit obtinut din aceasta este folosit pentru derularea unor proiecte sociale.Milcosib nu are nici un rol comercial in proiectul GTZ. Pentru o perioada scurta de timp de circa doi ani a existat o implicare a Mildcosib pentru proiectul privind contractatele manageriale cu experti locali.

Acesta a fost un sprijin total ne-economic astfel incat sumele platite au fost una cate una rambursate catre GTZ. Nu a existat nici un cent de profit. Cu alte cuvinte nu am un al doilea venit rezultat din derularea afacerilor MILDCOSIB".

Tintele masonice

„Organigrama" de functionare a masoneriei reprezinta un aspect ascuns ochiului public, asupra caruia vom insista in cele ce urmeaza.

Structura de putere a masonilor se bazeaza pe ranguri ierarhizate, in care membrul situat la un anumit nivel ierarhic nu-si cunoaste decat seful de pe nivelul imediat superior, in genere acesta fiind cel care l-a recomandat si sustinut pentru a accede in masonerie.

Inainte de a fi propulsat in structurile masonice, persoana respectiva se afla in studiu pe o durata de cel putin trei ani, timp in care sunt testate o serie de calitati precum: potentialul de putere al relatiilor la varf pe care le detine, influentarea deciziilor la nivel inalt prin functia pe care o are.

Alaturi de acestea, sunt vizat si anumite tare de personalitate, fiind luate in colimator persoanele avide de putere, dornice de functii si pozitii sociale de conducere.

Dupa cei trei ani de supervizare a ucenicului,"protectorul" lanseaza verigii imediat superior propunerea de a accede in randurile masoneriei, dupa care depune un juramant de credinta care sa ateste in esenta obedienta fata de principiile organizatiei.

Monitorizati din plin

Activitatea masonica la nivel global a ajuns sa fie monitorizata de capii serviciilor secrete. In perioada in care Radu Timofte, actualul director al SRI, detinea functia de vicepresedinte al comisiei de aparare al Senatului, acesta a supervizat activitatea gruparilor masonice.

De pe aceste pozitii, a dezvaluit ca „masoneria isi propune sa influenteze si sa controleze principalele institutii de decizie nationale si internationale.

Se vorbeste tot mai des si se scrie tot mai mult de faptul ca aceasta organizatie are ca scop si adesea chiar reuseste sa detina controlul in domeniu economic, politic, cultural si mai nou militar.

Nu cred ca se stie prea mult despre masonerie, aceasta fiind o organizatie destul de complexa despre care nici macar membrii supusi nu stiu acest lucru. Daca se stie cate ceva, se stie din ceea ce s-a deconspirat pana acum prin publicarea unor documente secrete (protocoale, scrisori).

Aceste documente au fost receptate negativ de liderii masonici, deoarece ar fi fost de preferat ca cei care au vorbit sa nu incalce juramantul, iar activitatile secrete sa nu fie cunoscute decat de un grup foarte restrans.

Celorlalti mai mici nu le sunt prezentate adevaratele intentii ale masoneriei, acestea fiind simple unelte care doar cred sau isi imagineaza ca stiu cate ceva".

Sloganuri masonice

„Prin haos la ordine"

„Politica si morala nu trebuie sa aiba nimic comun"

„Dreptul constra in forta"

„Toti pentru unul si unul pentru toti"

„Scopul masonic isi justifica intotdeauna mijloacele"

„Dreptul trebuie sa fie al celui mai tare"

„Multimea este oarba si de aceea poate fi atat de usor manipulata"

„Libertatea este o idee himerica"

„Oamenii politici sunt niste papusi de paie in mainile maestrilor"

„Nevoia painii zilnice ii dreseaza gradat pe oameni"

Controlul „de cadavru"

Scopul vizat de liderii masonici locali este unul singular si poate fi sintetizat sub formula dominatiei si controlului „de cadavru" al centrelor decizionale, care s-au impus in domeniile mentionate.

Arsenalul masonic utilizat este diversificat, de la relatiile de rudenie prin alianta si pana la increngaturile conexiunilor de comanda si control al institutiilor care vizeaza subordonarea nucleelor de putere ale acestora.

In colimator se afla afaceristi notorii, politicieni de marca si justitiabili care detin parghile deciziei.

Declaratie de mason

„Societatetea MILDCOSIB este afacerea mea personala care nu are nici o legatura cu proiectul GTZ. Este vorba de o societate cu profil vinicol, iar orice profit obtinut din aceasta este folosit pentru derularea unor proiecte sociale.Milcosib nu are nici un rol comercial in proiectul GTZ.

Pentru o perioada scurta de timp de circa doi ani a existat o implicare a Mildcosib pentru proiectul privind contractatele manageriale cu experti locali. Acesta a fost un sprijin total ne-economic astfel incat sumele platite au fost una cate una rambursate catre GTZ. Nu a existat nici un cent de profit.

Cu alte cuvinte nu am un al doilea venit rezultat din derularea afacerilor MILDCOSIB", Steffan Mildner, coorodonatorul german al GTZ