Greva pentru demnitate

de Diana Badragan     Gazeta de Oradea
Luni, 28 noiembrie 2005, 0:00


(Foto: )

Greva cadrelor didactice este unica in analele invatamantului romanesc.



"Nu vom ajunge cersetorii societatii!" Aceasta este deviza pentru care lupta dascalii cu atata inversunare. In Romania se inregistreaza nivelul cel mai scazut al cheltuielilor pentru educatie, ca procent din PIB, comparativ cu tarile membre ale UE sau cele in curs de aderare.



Greva dascalilor a luat amploare foarte repede, cu toate ca previziunile de inceput aratau ca actiunea de protest va esua lamentabil la fel ca celelalte din anii trecuti, cand cadrele didactice au cedat relativ repede in fata promisiunilor guvernamentale. Promisiuni neonorate de fiecare data. Acum, insa, situatia s-a schimat.



Satui de atatea minciuni, de fatarnicia celor din fruntea Executivului, de conditia umana mizera pe care sunt nevoiti sa o accepte, educatori si profesori si-au pus din nou cenusa-n cap si au luat drumul Bucurestiului. De unde nu mai vor sa plece decat dupa ce li se va da ceea ce cer.



Dascalii se bat pentru demnitatea ce le-a fost calcata in picioare de mult prea multe ori.



Este un adevarat razboi al nervilor. Unii dintre dascali, ajunsi la limita rabdarii, au recurs la gestul extrem de a intra in greva foamei. Vazand ca nu se intampla nimic si ca Guvernul nu cedeaza, unii profesori s-au intors umili la ore. Speriati ca deja au pierdut jumatate din salariu.



Majoritatea dintre ei, insa, nu cedeaza presiunilor guvernamentale si nici nu vor sa abdice de la revendicari. Este pentru prima oara in toata istoria sistemului de invatamant din Romania cand dascalii pun serios piciorul in prag, cerandu-si dreptul la o viata decenta.



Uniti acum mai mult ca niciodata, protestatarii au intrat in cea de a treia saptamana de greva generala.



Sindicalistii cer o prima crestere salariala de 10% din ianuarie 2006 si inca o crestere cu 8% din luna septembrie 2006 pentru tot personalul din invatamant. Sindicalistii mai cer remunerarea perioadei de greva in schimbul promisiunii ferme ca vor recupera materia.



Fermi pe pozitie



"Niciodata un conflict de munca nu apare din senin, ci in urma unei situatii conflictuale acute", spune Ioan Tent, presedinte Sindicatului Liber din Invatamant (SLI) Bihor si vicepresedinte al Federatiei Sindicatelor Libere din Invatamant.



"Am avertizat puterea prin diferite mijloace, pichetari, mitinguri, greva de avertisment timp de doua ore. Am trimis un mesaj clar Guvernului ca salariatii sunt nemultumiti si situatia se degradeaza pe zi ce trece" zice Tent.



Grevistii ameninta ca vor ajunge in scurt timp si la portile organismelor europene. "Guvernarea nu a facut nici o oferta, chiar a ignorat complet programul nostru. Am infiintat Confederatia Sindicatelor Democratice din Romania (CSDR), care a informat organismele europene de situatia tensionata din invatamantul romanesc.



Daca nu se va rezolva nimic in urma grevei, ceea ce va urma este foarte greu de anticipat. Greva nu mai are un caracter pur salarial, ci este mai mult o greva a demnitatii si verticalitatii pentru toti angajatii din sistem.



Orice guvern normal nu poate ignora o anumita categorie socio–profesionala, si la cel mai mic semnal al altora sa le satisfaca toate dorintele. Daca in final nu se va rezolva problema noastra, probabil ca vom merge la forurile europene din care facem parte.



Din punct de vedere sindical, suntem integrati european, suntem cu un pas inaintea politicului" a transat ferm Tent.



"Revendicarile nu sunt absurde"



De la declansarea actiunilor protestatale si pana in prezent, au existat reactii in extrema din partea societatii romanesti care nici acum nu pare sa priceapa ca de aceasta categorie socio-profesionala depinde, practic, viitorul tarii, dascalii fiind cei care formeaza societatea de maine.



Sindicalistii din invatamant nu mai vor sa fie cobai ai reformelor sistemului de invatamant, aplicate de fiecare guvernare care s-a succedat la putere, si sunt convinsi ca vor castiga aceasta lupta pe care vor s-o duca pana la capat.



Principalele revendicari ale sindicalistilor din invatamant sunt un salariu de 250 euro din 2006, subventie pentru carte 200 euro pe an, subventie pentru tinuta vestimentara de 250 euro pe an, subventie pentru Internet 10 euro pe luna, 22 de tichete de masa pe luna si, nu in ultimul rand, o prima de vacanta cat un salariu.



"Revendicarile noastre nu sunt absurde, ele nu fac altceva decat sa intregeasca veniturile salariatilor din invatamant care sunt de toata jena" subliniaza Tent.



Dascalii, reprezentati de sindicalisti, au facut primul pas contestand in instanta neconstitutionalitatea articolelor 58, 60, 61 din legea 168/1999, privind conflictele de munca, motiv pentru care s-a apelat la Curtea Constitutionala.



"Ei au vrut sa declare ilegala aceasta greva si suspendarea ei in urma unei instante judecatoresti. Am invocat neconstitutionalitatea catorva articole, dar tribunalul a respins actiunea formulata de minister si a declinat clauza la curtea Constitutionala, unde s-a declarat constitutioinalitatea acestora.



Revine apoi la tribunal si se judeca clauza pe fond. Ceea ce este mai interesant este ca noi am fost datim in judecata in prima zi dupa ce ministru a fost inscaunat.



Si-a angajat si o firma de avocatura cu bani grei si atunci se naste o intrebare: ope cine reprezinmta ministrul Hardau si ministrul secretar de stat Paloma Petrescu, pe cei aproximativ 400.000 de angajati sau puterea?" a mai declarat presedintele SLI Bihor.



Dati in judecata, sindicalistii nu au primit citatia decat a doua zi. "Da, este adevarat ca au vrut sa inceapa fara noi, dar nu ne-au luat prin surprindere. Noi stiam tot ce avea sa se intample.



Aceasta tactica face parte din diversiune" a mai adaugat presedintele celei mai mari formatiuni sindicale din invatamantul bihorean.



Fatada politica



Sindicalistii sunt acuzati ca au transformat greva intr-un act politic. Insa, reprezentantii sindicatelor din invatamant sustin cu fruntea sus ca puterea se inseala in aceasta privinta. Ei spun ca aceasta greva nu are nici un substrat politic.



In ceea ce priveste debandada iscata in miile de scoli, elevii sunt asigurati ca nu vor pierde nimic. "Noi ii asiguram pe parinti si pe copii ca materia va fi recuperata, iar la finele anului scolar, elevii si studentii se vor prezenta in conditii normale, cu materia parcursa si evaluarea facuta.



Precizam ca principalii vinovati de aceasta greva nu suntem noi, ci Guvernul care refuza satisfacerea revendicarilor noastre. Am discutat deja modul cum vom face recuperarea materiei si urmeaza ca la fiecare unitate scolara sa se ia masurile concrete dupa terminarea conflictului", spune sindicalistul.



"Parintii si elevii pot sa stea linistiti ca vom face toate eforturile pentru ca lucrurile sa intre pe fagasul lor normal. Dar in acelasi timp am dori sa-i sanctionam pe cei din clasa politica, care de 15 ani i-au pus sa subventioneze scoala. Si fara nici un rezultat.



Nu vor nici macar sa dea salarii decente oamenilor care sunt insarcinati cu educarea copiilor lor" spune sindicalistul bihorean. "Si nu vom face nici o ora de recuperare fara bani. Acum nu suntem platiti, pentru ca acest lucru face parte din legea conflictului de munca, dar nu vom fi in pierdere" subliniaza Tent. Profesorii au pierdut deja jumatate dintr-un salariu lunar.



Tentative esuate



"In 2000 am mai avut o greva de o luna de zile, care s-a soldat cu anularea legii 154 si o majorare a salariilor cu peste 80%, in conditiile in care inflatia era la cote mult mai ridicate ca si in prezent. Conditiile de declansare au fost cam aceleasi, adica ne-a ajuns cutitul la os. Nivelul de salarizare era extrem de scazut.



Oamenii nostri nu mai puteau supravietui cu asemenea salarii. Puterea de cumparare scazuse dramatic si, ca atare, conflictul era iminent. Si guvernarea trecuta a fost avertizata, incepand cu luna februarie 2004. Au inceput miscarile de revendicare care au culminat cu boicotarea deschiderii anului scolar 2004–2005.



Am facut si un miting in data de 5 octombrie 2004, miting care a culminat cu mai nimic. Cele trei federatii, Alma Matter, Spiru Haret, FEN au semnat acordul cu Guvernul. Chiar daca FSLI s-a impotrivit, era in minoritate. Atunci nu a existat unitate intre cele patru federatii sindicale.



Asadar s-a semnat acordul cu Guvernul prin care s-a primit majorari salariale intre 15 si 18%, in unele cazuri chiar si 20%. Dar acest lucru nu acoperea nici pe departe criza din invatamantul romanesc, datorata subfinantarii. Ca in orice negocirere, trebuie sa te supui majoritatii.



Daca celalalte trei au semnat, noi am iesit din circuit. De data aceasta, in greva actuala, intre cele patru federatii exista un protocol in care ne obligam unii pe altii sa semnam numai la consens" relateaza Ioan Tent.



Spargatorii de greva



Avand in vedere pactul dintre cele patru federatii sindicale din invatamant, in momentul declansarii grevei absolut toate judetele tarii au intrat in greva. Dar, in Oradea trebuia sa se gaseasca cineva mai cu mot. Liceele "Ady Endre" si "Mihai Viteazul" au refuzat sa intre-n hora. Tradatori din start.



Au preferat sa faca parte separata si sa lase pe altii sa se ia de piept cu guvernantii si sa le obtina dreptul la o salarizare decenta. Practic, colectivele didactice ale celor doua licee oradene au preferat sa scoata castanele din foc cu mana altora.



"Nu-i putem obliga sa intre in greva" spune Ioan Tent. "La Liceul "Ady Endre" situatia a fost mai complicata. Chiar inainte de declansarea grevei, liderul de sindicat si-a dat demisia si a lipsit cadrul organizatoric. Nimeni nu si-a asumat responsabilitatea, pentru a ocupa locul sindicalistului. L-ar fi costat timp si multa munca.



Este o chestiune de moralitate si demnitate. Sigur ca nu e normal ca unii sa se sacrifice si altii nu, iar apoi si cei care se fac ca ploua sa culeaga roadele muncii noastre. Dar, din pacate aceasta este situatia", spune Tent.



"Nu am intrat in greva pentru ca nu am gasit momentul oportun", spune Fazàn Elisabeta, dascal de istorie la liceul "Ady Endre". "A fost o lipsa de comunicare cu conducerea sindicatului. Nimeni nu ne-a spus ce sa facem si cum. Am mai facut noi greva si in 2000 si am ramas fara salariu pe luna respectiva.



Cu un asemenea Guvern nu merita sa stai la discutii". "Nu putem sa pierdem atata timp. Trebuie sa ne gandim la clasele terminale pentru care se apropie bacalaureatul. Ei au nevoie de pregatire" zice Andras Emese, profesoara de limba maghiara la Liceul "Ady Endre".



Dar greva nu este declansata de liderii scolii asa cum pretind profesorii liceului "Ady Endre", ci prin semnaturi individuale de aderare la actiunea protestatala, greva fiind un act de vointa unilateral exprimat de fiecare sindicalist.



Insa, atunci cand e vorba de explicatii, se pare ca multi stiu sa le gaseasca in loc de a-si face "mea culpa".



Promisiuni cu greutate



"Parlamentarii de Bihor ii sustin pe sindicalistii din invatamant", suna declaratia facuta la reuniunea de saptamana trecuta organizata la Inspectoratul Scolar Bihor intre protestatari si politicieni. Dintre cei 14 parlamentari invitati, au venit doar cinci.



"Cred ca de 15 ani ne-am ocupat prea putin de invatamant" a spus Valeriu Boeriu, deputat PNL. "Poate din patru in patru ani, in campaniile electorale, s-a mai facut ceva, dar mult prea putin.



Sper ca noi, cei care suntem acum la Putere, nu vom aluneca pe aceeasi panta, pentru ca cele patru prioritati ale bugetului pe acest an sunt infrastructura, Invatamantul, Sanatatea si Agricultura".



"Indiferent cum se numesc partidele politice aflate la guvernare, exista o lipsa de viziune cum ar trebui sa arate invatamantul peste zece ani" crede Eduard Hellving, deputat al Partidului Conservator.



"Indiferent de solutiile pe care le vom gasi, indiferent de resursele financiare se vor acorda sau alocarile bugetare, avem aceeasi problema: nu stim unde ajungem".



"Temerea numarul unu a Guvernului este la aceasta ora ca adaugand unul, doua procente la cele promise deja dascalilor ar putea interveni aceasta avalansa de noi cereri din partea celorlalte categorii sociale" spune Cornel Popa, deputat PNL.



In finalul discutiilor, parlamentarii bihoreni i-au asigurat pe profesori de sprijinul lor in gasirea unei solutii imediate pentru medierea conflictului.



Una din motivatiile neacordarii de fonduri suplimentare pentru salariile profesorilor este, in opinia reprezentantilor Puterii, creerea unui precedent care ar putea atrage dupa sine revendicari similare din partea altor categorii sindicale.



Unica in istorie



Miscarea de protest a dascalilor este unica in Romania. "Suntem in preajma integrarii europene. Noi nu dorim ca dupa integrarea europeana sa fim cersetorii societatii.



Guvernul invoca mereu si chiar presedintele tarii ca, daca ne-ar majora salariile la ora actuala, s-ar naste o destabilizare macro economica si ar creste rata inflationala. Lucru care nu este adevarat. Acestea sunt alte forme mascate de diversiune" spune sindicalistul Ioan Tent.



"Gradul de radicalizare al oamenilor din invatamant este impresionant. Saracia ii impinge pe acestia la gesturi extreme. Ii asigur pe guvernanti ca nu vom muri de foame, chiar daca asta o doresc. Si vom sta in greva pana la capat. Noi le cerem sa-si respecte programele de guvernare. Am militat pentru alegerea lor.



Anul trecut multi profesori au votat pentru alianta. Suntem o categorie care merge la vot si care stim cum sa votam. Nu alegem la intamplare" a adaugat Tent.



Pana la inchiderea editiei, Guvernul nu a cedat mentinandu-si pozitia recalcitranta la negocieri.



Atitudinea alesilor din fruntea Executivului este de neinteles mai ales in contextul in care doar o umbra de amenintare venita dinspre Valea Jiului i-a facut pe guvernanti sa le tataie turul pantalonilor si sa aprobe rapid deblocarea catorva miliarde de lei bune pentru mineri.



Lucru care i-a intaratat si mai tare pe dascali. Si i-a convins sa nu renunte, cu orice pret



Tradati din interior



"Nu am ce sa va spun, mergeti in sala profesorala si discutati cu cei de acolo. Sa va spuna ei de ce nu facem greva. Eu nu am ce sa va declar". Aceasta a fost reactia directoarei liceului "Ady Endre", una dintre cele doua institutii de invatamant din Oradea care nu a raliat miscarilor sindicale.



"Cand s-a facut referendumul cu privire la greva, 63 de cadre din 160 de persoane s-au declarat de acord. Cei 63 au facut greva timp de doua zile, dupa care, in urma unui nou sondaj, doar patru au mai semnat pentru continuarea grevei.



Din data de 9 noiembrie 2005, s-au tinut ore normal iar personalul scolii face greva prin exces de zel, adica lucrand.



Profesorilor li se pare ca prin aceasta greva adevaratii si marii perdanti sunt elevii, care sunt viitorul tarii si nu vrem sa-i lasam sa ramana cu lacune, precum si parlamentarii actuali. Profesorii ar trebui sa obtina maimulte prin inteligenta si nu prin forta.



Suntem alaturi de colegii nostri care se sacrifica si dorim ca aceasta situatie incerta sa se clarifice cat mai curand. Nimeni de la noi din scoala nu a fost obliat sa faca sau sa nu faca greva" – Ruben Filimon, director Colegiul Tehnic "Mihai Viteazul".



Nu se lasa



In ultima reuniune a guvernului cu sindicalistii, dascalii au primit promisiuni de majorare salariala de 8%. Nici un leu in plus. "Nu ne-au dat nimic, asa ca greva continua" zice Tent nemultumit. Dar Executivul a facut o concesie, si ajuta studentii, nu profesorii.



Au acordat studentilor de la facultatile de stat si cele particulare bilete de tren pentru personal, accelerat si rapid cu subventie de 50%. Daca pana acum s-a pus problema inghetarii anului scolar, ministrul invatamantului ii asigura pe elevi ca acest lucru nu se va intampla.



Tot mai multi



La inchiderea editiei, in Bihor 65% dintre dascalii afiliati sindicatelor din invatamant erau in greva. Conform declaratiilor lui Ioan Tent, vineri 1.200 de profesori din judet si-au lasat locul de la catedra si s-au alaturat colegilor de breasla din tara aflati in greva.



Sindicatul Liber de Invatamant Bihor numara 8.700 de membri. SLI Bihor este printre primele sindicate din tara, ca si marime.








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















148 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by