Ciordeala "marca" Lascau!

de Helga Kovacs     Informatia de Vest
Marţi, 29 noiembrie 2005, 0:00


Putina lume stie ca Ioan Lascau - controversatul ex-director adjunct al Directiei Generale a Finantelor Bihor, trimis in judecata pentru trafic de influenta si luare de mita - a stat si in spatele unei afaceri scandaloase, pentru care Statul Roman a fost actionat in instanta la Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strassbourg. Pe mana cu oameni de afaceri si magistrati corupti, Lascau beneficia de escrocheriile derulate printr-o casa de amanet din Oradea, patronata de Virgil Halacu. Una din victime s-a adresat Justitiei dar, in ciuda faptelor evidente si a dovezilor prezentate, Justitia bihoreana nu i-a facut dreptate.



Cauza se afla in prezent la CEDO si exista mari sanse ca instanta europeana sa decida ca Florian Bodog sa fie despagubit de Statul Roman cu o suma consistenta. Povestea o puteti citi in cele ce urmeaza.



Trio-ul din umbra S.C. „Kolima"



Omul inselat, Florian Bodog, este pensionat de boala si trebuie sa-si intretina cei trei copii minori dintr-o pensie extrem de modesta. Asta, pentru ca si-a pierdut autoturismul ARO 243, cu care mai castiga un ban in plus si isi rezolva unele treburi in gospodarie, printr-o „inginerie juridico-financiara" pusa la cale de fosta sa patroana Ana Ghete, impreuna cu Virgil Halacu, patronul casei de amanet Kolima S.R.L. Oradea, si Ioan Lascau.



Potrivit afirmatiilor victimei, banii rulati in actul de camatarie ii apartineau lui Lascau, care proteja casa de amanet si stia sa puna problema in astfel de termeni incat Justitia sa nu-i atinga pe nici unul dintre profitori.



Dar, iata cum s-au petrecut faptele. In anul 1995, fiind angajat pe durata determinata ca macelar si sofer la firma Ancuta S.R.L. Oradea, Florian Bodog nu a putut scapa de insistentele patroanei societatii, Ana Ghete, si a acceptat sa garanteze cu autoturismul sau personal ARO 243, cu numar 3-BH-7922, un imprumut de 1500 DM pe care aceasta urma sa-l primeasca de la casa de amanet Kolima S.R.L., patronata de Virgil Halacu. Pentru a nu-si pierde locul de munca, Florian Bodog a cedat insistentelor patroanei, fiind asigurat ca masina este lasata ca si gaj si ca intr-o luna o recupereaza fara probleme.



Acelasi lucru i l-a spus si Virgil Halacu, care a primit masina in pastrare, inclusiv cheile si talonul acesteia, dar a refuzat sa inmaneze imprumutul solicitat de Ghete Ana pana nu primeste de la girant un act semnat in alb.



Halacu a motivat aceste masuri suplimentare de precautie prin aceea ca banii ii apartin lui Ioan Lascau, justificand astfel o dobanda de 450 DM, adevarata camata, nicidecum un imprumut acordat in conditii legale sau act de vanzare-cumparare. Ca Halacu a spus adevarul o dovedesc si declaratiile martorilor, dar in special protectia acordata acestuia de Ioan Lascau.



Pentru ca, desi nu a fost inregistrata operatiunea comerciala in evidenta contabila a firmei Kolima S.R.L, cand s-a reclamat fapta organelor financiare, directorul general adjunct de atunci al Finantelor, Ioan Druta, a raspuns astfel sesizarii nr. 8101/11/07/1997: „Imprumutul in suma de 1500 DM, facut pentru Ghete Ana si pentru care dumneavoastra ati lasat amanet autoturismul, nu a fost efectuat prin intermediul societatii Kolima SRL Oradea, la aceasta unitate neexistand nici un document din care sa rezulte aceasta operatiune. Pentru astfel de operatiuni, organele noastre nu sunt abilitate a face cercetari". Chiar asa, dle Druta?! Nu va e rusine sa mintiti oamenii in fata?



Adica, desi incasase 450 DM in numele acestei firme, fara ca patronul Halacu Virgil sa le inregistreze in evidenta casei de amanet, fraudand in acelasi timp si statul cu cota parte din impozitul aferent acestui venit,



Finantele bihorene, prin directorul Druta, nu s-au aratat interesate de incasarea obligatiilor catre bugetul statului.



In aceste conditii, este legitima intrebarea daca DGFPCFS Bihor nu avea atributii si in privinta veniturilor realizate de persoanele fizice, sau a fost doar o favoare facuta directorului adjunct al acestei institutii, Ioan Lascau si protejatului sau, Virgil Halacu?!



Caz in care se cheama ca Ioan Druta a comis abuz in serviciu. Dar cine sa-l mai cerceteze si pe el?



De asemenea, este curios cu cata indiferenta a fost tratata efectuarea unor acte specifice societatii pe care acesta o patronau Halacu si Lascau, fara inregistrarea lor in contabilitate, dar bucurandu-se de oportunitatile, publicitatea si acoperirea pe care casa de amanet le ofereau…



Masina de „spalat" infractorii



Florin Bodog s-a adresat Parchetului de pe langa Judecatoria Oradea, de unde a primit comunicarea nr. 5690/P/1996, prin care era indrumat sa se adreseze instantei civile, fara sa fie identificata nici o incalcare a legii penale. Acelasi raspuns l-a primit pagubitul si in anul urmator, sub nr. 583/VII/1/1997.



In documentul care-i scoate „curati si uscati" pe Lascau si Halacu, pur si simplu se fabuleaza ca Florian Bodog „ar fi procedat la vanzarea autoturismului catre un cumparator pe care l-ati gasit si din suma obtinuta, de sase milioane doua sute mii lei, ati achitat 1500 DM lui Halacu Virgil, care, la randul lui, i-a predat lui Lascau Ioan. Nu s-au incheiat acte de amanet deoarece Halacu Virgil a fost satisfacut de garantarea imprumutului cu autoturismul ARO, proprietatea dumneavoastra".



Deci, Parchetul a fost preocupat de „satisfactia" lui Halacu si a omis aspectul esential, dar avut in vedere atata timp cat se pronunta asupra sa, ca pagubitul ar fi vandut autoturismul! Ori, aici e buba! Florian Bodog a stiut tot timpul ca, pentru a nu-si pierde locul de munca, isi ajuta patroana girand un imprumut si nicidecum vanzand autoturismul unei persoane pe care nu o cunostea, de la care nu a primit nici un ban, in ciuda pretului ridicol mentionat in actul falsificat.



Pentru ca, in ciuda celor sustinute de procurori, a avut loc o falsificare a unui act sub semnatura privata, infractiune pe care acestia nu au fost dispusi sa o vada si sa o sanctioneze.



Prezentam in facsimil actul falsificat, el fiind acel formular solicitat de organele de politie la inregistrarea unui act de vanzare-cumparare a unui autoturism, necesar tocmai a preveni situatii de inselare a vanzatorilor, precum cea de fata. Se observa limpede ca la rubrica „semnatura vanzatorului", nu este semnatura lui Florian Bodog, nici in contractul de vanzare pentru un vehicul folosit si nici in certificatul de radiere.



Atat politia, care a cercetat cazul, cat si procurorii, au avut in vedere doar actul de justificare prezentat de camatarii Halacu si Lascau, redactat de acestia dupa bunul lor plac, la sase luni dupa primirea semnaturii in alb al lui Bodog pe un alt inscris in alb. Nimeni nu si-a pus intrebarea de ce au insistat acestia pe langa pagubit sa incheie contract de vanzare-cumparare pe un astfel de formular, atat Halacu cat si Lascau. Primul cumparator al masinii a fost Tamas Adrian, cu care Bodog Florian nu incheiase niciodata vreo conventie.



Folosind „metoda suveica", Aro-ul a fost revandut rapid catre alti cumparatori, pentru ca acestia sa se poata pretinde „de buna credinta", desi au cumparat autoturismul de la persoane care nu figurau in certificatul de inmatriculare si nici nu aveau cartea de identitate a vehiculului singurul document care dovedeste in Romania dreptul de proprietate asupra unui autovehicul. In alta ordine de idei, falsul din hartii e deosebit de clar, intrucat profitorii, nestiind seria si numarul actului de identitate a lui Florian Bodog, au trecut in documentul-tip care se completeaza la vanzarea-cumpararea unui autoturism, date fictive (seria BR, numar 497455), datele reale fiind seria GT, nr. 335881. Acest lucru nu i-a deranjat, insa, nici pe procurori, nici pe politistii de la Serviciul Rutier Bihor.



De asemenea, semnatura din document nu-i apartine lui Florian Bodog, acest lucru fiind vizibil si pentru un om mai putin avizat.



Dupa cum a declarat cel pagubit, asa-zisii cumparatori, impreuna cu Halacu, „au fost la mine acasa pentru radierea masinii, eu nefiind de acord, pentru ca nu am primit banii pe masina, ei mergand atunci fara mine la politie, semnand in locul meu, la fel au si radiat-o. Tamas Adrian a facut verificarea tehnica a masinii mele, a semnat in locul meu fara drept cartea de identitate a masinii mele cand a cumparat-o", arata in declaratia sa Bodog Florian, pentru a nu se putea prevala cineva ca nu a fost informat.



Cercul vicios al coruptiei institutionalizate



Dupa ce s-a vazut cu banii primiti de la casa de amanet a lui Lascau si Halacu, pentru care a fost lasata garantie masina lui Florian Bodog, fosta patroana a acestuia, Ana Ghete, cu un tupeu demn de o cauza mai buna, l-a concediat pe acesta.



Ajuns pe drumuri, fara bani si masina, plimbat intre Politie, Finante si Parchet, pagubasul s-a adresat Judecatoriei Oradea, cerand sa se constate ca asa-zisul act de vanzare-cumparare este nul, avand o clauza falsa ce decurge din eroarea asupra naturii lui, asupra mobilului si scopului determinat ce a stat la baza incheierii sale. Florian Bodog a cerut instantei sa constate ca pretul cuprins in act este neserios, fiind mult prea mic raportat la valoarea unei masini ARO in anul 1996.



Nici unul dintre dobanditorii ulteriori ai autovehiculului nu poate invoca posesiunea de buna credinta, intrucat masinii si i s-au indeplinit formalitatile de inregistrare la politie si organele fiscale.



Desi Judecatoria Oradea a retinut ca „in scopul achitarii unei datorii ce greva societatea in care-si desfasurau activitatea, Bodog Florian si Ghete Ana au convenit sa amaneteze masina ARO proprietatea reclamantului, la S.C Kolima SRL, pentru 1500DM", nimeni nu si-a pus intrebarea de ce nu au procedat intocmai, adica sa se adreseze casei de amanet si nu proprietarului acesteia, Virgil Halacu, cel care rula banii directorului adjunct al Finantelor Publice Bihor.



Raspunsul este simplu: daca ar fi amanetat autoturismul la SC Kolima SRL, creditorul ar fi trebuit sa treaca la realizarea gajului, cerand instantei fie scoaterea bunului la licitatie, fie atribuirea lui creditorului pentru plata creantei. Ori, in aceste conditii, Virgil Halacu n-ar mai fi putut trece pretul jenant de 6,2 milioane lei, ci ar fi trebuit sa vanda masina la pretul real, din care sa-si retina doar atat cat ar fi avut dreptul.



Avand spatele asigurat de Ioan Lascau, camatarul Halacu nu a mai inregistrat operatiunea in documentele firmei pe care o patrona si nici nu a mai fost tras la raspundere de nici o autoritate a statului roman. Care autoritate, chiar daca nu s-a aratat interesata de veniturile cuvenite bugetului, ar fi trebuit sa fie preocupata de problemele de etica a afacerilor si de protectia bunei credinte ca sa creada ca exista onoare, cuvant si lege in Romania. Dar nici macar Justitia nu a catadicsit sa respecte legea! Pr



Decizia Civila nr. 325/A/2002, Tribunalul Bihor a respins actiunea lui Florian Bodog, in ciuda constatarii ca „desi nu s-a incheiat un act scris cu data scadentei, paratul Halacu Virgil, cu toate ca acesta nu era indrituit, a trecut la instrainarea autoturismului pentru a-i plati suma datorata lui Lascau Ioan, astfel ca, neavand incuviintarea instantei de a vinde masina la licitatie, acesta si-a asumat responsabilitatea pentru prejudiciul cauzat apelantului reclamant".



Romania, buna de plata!



Adica, in ciuda declaratiilor martorilor propusi de el, Florian Bodog nu a putut face dovada vointei reale a partilor, prin care s-ar fi anihilat in tot sau in parte aparenta judiciara creata prin actul public simulat, in ciuda faptului ca inscrisul respectiv a fost conceput mult mai tarziu, cand Ana Ghete nu i-a platit la scadenta, in mod deliberat, datoria lui Virgil Halacu si banii trebuiau restituiti cu camata cu tot lui Ioan Lascau.



In 2003, victima „triou-lui" Ghete-Halacu-Lascau a dat Statul Roman in judecata la Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strassbourg. In cursul anului trecut, lui Florian Bodog i s-a comunicat ca actiunea sa a fost admisa si se afla in lucru la Camera a III-a a CEDO.



Practic, cauza este ca si castigata, iar in acest caz Statul Roman va fi obligat sa-i plateasca celui jecmanit de fostul director adjunct al Finantelor si hienele din jurul sau o suma apreciabila, care ar trebui (si daca se schimba legea, speram ca asa va fi) imputata judecatorilor care l-au nedreptatit pe Florian Bodog.



Pana acum, Romania a platit mai multe milioane de euro cetatenilor care, in urma sentintelor strambe sau de rea credinta ale magistratilor romani, au fost prejudiciati moral sau material. Numarul plangerilor cetatenilor romani la Curtea Europeana a Drepturilor Omului a ajuns la cateva zeci de mii. Iar cuantumul despagubirilor la care va fi obligat Statul Roman ar putea ajunge, in scurt timp, la miliarde de euro. Vom plati tot noi, contribuabilii?






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















5275 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by